Istoricul localității și a comunității parohiale

Orașul Negrești Oaș acoperă o suprafaţă de 130 kmp (din care intravilan 11,8 kmp, inclusiv zonele Luna și Tur), cu o populație totală declarată în anul 2011 de 11.867 de persoane (cf. Recensământ populație), respectiv 14.616 de persoane declarate la recensamântul din anul 2022. Orașul este așezat la extremitatea estică a Țării Oașului, mărginit la nord de com. Certeze, la sud de com. Vama, iar înspre vest de localitatea Tur. Relieful orașului, mai mult de natură muntenească, e bogat în roci vulcanice, păduri de foioase și ape minerale, cu o altitudine variabilă de la 150 și 1200m.

Primul document care face referire la acest ţinut datează din 1270, când regele Ungariei dona unui nobil câteva sate din hotarul sud-vestic al Ţării Oaşului (“Terra Awas”). Denumirea de Negrești se pare că a fost dată localității după culoarea gubelor locuitorilor sau după culoarea închisă a umbrei pădurilor nesfârșite de stejar existente odinioară  în împrejurimi. Unii istorici susţin că originea termenului de Oaş ar fi din cuvântul ”Awas”, care înseamnă runc (despădurire, curătură, luminiş). 

În diplomele maramureşene din secolele XIV şi XV, Negreştiul este menţionat în legătură cu “Drumul Sării” care pornea de la Ocnele de sare Giuleşti-Maramureş înspre Panonia. În documentele Imperiului Austro-Ungar, localitatea Negrești apare încă din 1490 cu numele de Felsewfalw, respectiv Avasfelsöfalu (lb. magh., trad.: satul de sus din Oaș). Documentele din sec. XIX, vorbesc despre Negrești, ca fiind cel mai mare sat din „Țara Oașului”. Din acest secol găsim mențiuni importante despre viața locuitorilor, așezarea având 600 de case cu 2.725 locuitori. La început sat, apoi comună, localitatea Negrești-Oaș s-a urbanizat începând cu 31 decembrie 1964. Populaţia oraşului s-a triplat din anul 1930 (5290 locuitori) până în anul 1992 (16648 locuitori) de când se înregistrează un regres continuu pe fondul scăderii natalității și a migrației masive. 

Prima biserică cunoscută a fost construită din lemn prin sec. XV-XVI, la locul numit ”Ograzele” pe drumul care duce înspre loc. Bixad. Cu timpul, extinzându-se localitatea, în locul vechii biserici s-a construit o alta de lemn mai încăpătoare, în centrul comunei, care a existat până la 1858, când – fiind construită deja biserica de piatră– aceasta a fost vândută sub formă de materiale de construcție sau de foc, cantorului Anderco Petru.

La ora actuală, în orașul Negrești-Oaș își desfășoară activitatea trei unități parohiale (Negrești Oaș I ”Duminica Tuturor Sfinților”, Negrești Oaș II ”Nașterea Maicii Domnului” și Negrești Oaș III ”Cuv. Parascheva și Sfinții Români”), având un trecut istoric-bisericesc comun. Biserica parohială ”Nașterea Maicii Domnului” este cel mai vechi lăcaș de cult al comunității, monument istoric (1847-1857), celelalte două biserici fiind ctitorite în perioada post-decembristă.  

Din anul 2003, orașul Negrești-Oaș devine centrul protopopesc al tuturor parohiilor ortodoxe din Țara Oașului și Ugocea. Primul protopop a fost Pr. Mihai Feher, până în anul 2017, moment de la care PS Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului încredințează mandatul de protopop părintelui Marcel I. Malanca.

Istoricul bisericii parohiale Negrești Oaș I ”Duminica Tuturor Sfinților”

Iniţiativa construirii bisericii cu hramul ”Duminica Tuturor Sfinților” (numită și ”Catedrala Țării Oașului”) a aparţinut preotului Mihai Feher, paroh al Parohiei Ortodoxe Negreşti Oaş II din anul 1982,  care s-a preocupat şi îngrijit de această lucrare până la vremea târnosirii ei, înconjurat de comitetul de construcţie şi sprijinit de preoții împreună slujitori și ctitori, printre care Pr. Ioan Pop, parohul Parohiei Negrești-Oaș I din anul 1994. În prima Duminică după Rusalii – “Duminica Tuturor Sfinţilor” – din Anul Domnului 1990, la ceasul Vecerniei, a fost pusă piatra de temelie a bisericii de către PS Ioan Mihălţan, Episcop al Oradiei, Protopop de Satu Mare fiind Pr. Ioan Ţolescu, iar preoţi parohi Mihai Feher şi Viorel Mihăilă. Construcţia noii biserici s-a întins pe perioada anilor 1990-2002, lucrările fiind încredinţate firmei S.C. Econom Construcţii din loc. Gherla, jud. Cluj, reprezentată de d-l Martin Botoş. 

Biserica este construită din cărămidă și beton, după un plan trilobat cu abside și pridvoare laterale rectangulare, în formă de cruce, cu dimensiunile de 37×24 m. Absida altarului este semicirculară, decroșată cu două anexe laterale, iar bolta altarului cu semicalotă. Naosul este acoperit cu o cupolă centrală cu pandativi. Turnul central este străjuit de alte patru mai mici. Pe latura vestică sunt amplasate două turnuri clopotniță (ce adăpostesc patru clopote)  adosate navei. Șarpanta  este în formă de calotă acoperită cu tablă.

Finisajele exterioare şi interioare (tencuiala) au fost realizate în perioada 1999-2002 de S.C. Universal Construcţii Oaş S.R.L., firmă reprezentată de d-l Vasile Boboi din Negreşti Oaş. Iconostasul şi mobilierul bisericesc au fost executate la Bacău de S.C. Timotei Prod Impex S.R.L., prin d-l Florin Timotei Ciobanu.  În răstimpul dintre 2003 şi 2007 s-a pictat altarul bisericii în tehnica fresco, respectiv icoanele de pe iconostas de către d-l Vasile Pop Negreşteanu’, iar naosul şi pronaosul au fost pictate în perioada 2008-2012 de pictorii Dumitru Bănică şi Gheorghe Bondoc. 

Slujba de târnosire a fost oficiată de PF Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de mitropoliţi, arhiepiscopi şi episcopi, preoţi şi diaconi, cu participarea credincioșilor din Țara Oașului, în ziua de duminică 1 iulie 2012, în cea de-a IV-a Duminică după Rusalii.

Șirul preoților slujitori ai Catedralei ”Duminica Tuturor Sfinților”, începând cu anul 1990: Prot. Mihai Feher (paroh la Negrești Oaș II în perioada 1982 – 2020), Pr. Ioan Pop (paroh la Negrești-Oaș I în perioada 1994-2022, preot slujitor după anul 2022), Pr. Ioan Dobie (paroh la Negrești-Oaș III în perioada 2000 – +2009); Prot. Marcel Ioan Malanca (paroh la Negreşti Oaş III din 2009, preot la Negrești-Oaș I din 2020 și paroh din 2022).

Epitropi și cântăreți însemnați: Ioan Pop ”Şoşcan” (prim-epitropul Parohiei Negrești Oaș I, gestionar al bunurilor bisericii şi al evidenţei financiare în perioada celor 22 de ani de lucrări), ajutat de Vasile Sarca (epitrop la Parohia II), Vasile Țânțaș (epitrop la Parohia III), Ioan Lohan ”Diacul”, Vasile Lohan, Gheorghe Lohan,  Gheorghe Pop ”Şoşcan” (prim-epitrop al parohiei din anul 2018).

Profilul actual al parohiei Negrești Oaș I ”Duminica Tuturor Sfinților”

Parohia Ortodoxă Negrești Oaș I ”Duminica Tuturor Sfinților” este păstorită de Pr. Protopop Marcel I. Malanca în calitate de paroh și de Pr. Pop Ioan – preot slujitor, din încredințarea PS Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului. Parohia numără aprox. 2251 de credincioși ortodocși (cca 700 de familii înregistrate), potrivit datelor statistice aferente anului 2011. Ca în majoritatea parohiilor din zona Oașului, și aici migrația este foarte accentuată; un procent de aprox. 30-40 % reprezintă categoria celor care s-au deplasat în alte state, pentru a-și reorganiza viața socială și economică. Parohia administrează, alături de celelalte parohii ortodoxe din oraș, patru cimitire și trei capele, respectiv are sediul într-o construcție parohială nouă, finalizată în anul 2011. 

Bibliografie:

1. Bălu, Daniela; Bura, Nicolae; Ciubotă, Viorel; Dobrescu, Adela; Lazăr, Natalia; Lobonț Pușcaș, Maria; Viman, Ioan; Negrești Oaș. Trecut și prezent, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj Napoca, 2012
2. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Ed. Academiei  RSR, București 1967, vol. I-II
3. Velcea, Ioan, Țara Oașului, Editura Academiei RPR, 1964
4. Documente privind istoria României , seria C. Transilvania, veacul al XIII-lea, vol. II, Ed. Academiei RPR, 1952
5. Documentul de sfințire a bisericii, 2012 (arhiva Protopopiatului Ort. Oaș)
6. Statistica Protopopiatului Ortodox Oaș din 2011
7. Site-ul Primăriei Negrești Oaș www.negresti-oas.ro (accesat la 7 aprilie 2025)
8. Direcția Județeană de Statistică Satu Mare, Comunicat de presă (accesat la 4 aprilie 2025)

Istoricul comunităţii parohiale

Orașul Negrești Oaș, centrul tradițional al regiunii istorico – etnografice Țara Oașului, se situează la distanța de 50km de reședința de județ Satu Mare. Vechea așezare se întindea pe malul stâng al Văii Albe, spre comuna Bixad.

Prima mențiune documentară legată de zonă, datează din 17 noiembrie 1270, când regele Ștefan al V-lea (1270-1272), într-o scrisoare menționează că domeniile Livada, Orașu Nou, Vama, Prilog și Ovaș, care odinioară erau în posesia lui Baenedict numit Uhr, decedat fără moștenitor, sunt date „pentru totdeauna”, pentru serviciile sale credincioase și devotament, lui Nicolae, fiul lui Maurițiu .

În anul 1490 apare în documente sub denumirea de Felsewfalu . În 1493 regăsim localitatea sub numele de Felfalw și aparține de cetatea Seini, încadrat în domeniul Medieșu Aurit stăpânit de familia nobiliară Maurițiu . Această familie dispare de pe scena istoriei, neavând descendenți, iar următorul document păstrat legat de localitate, datează din 1520, când se afla în proprietatea familiei nobiliare Báthory. În anii 1592, 1634, 1696 localitatea aparține de puternica cetate Satu Mare, fiind un domeniu al cetății.

În anul 1657, armatele poloneze fac incursiuni în comitatul Satu Mare, jefuind și pustiind în mare parte regiunea. În retragerea lor spre Polonia, jefuiesc și incendiază localitățile Satu Mare, Orașu Nou, Negrești, trecând în Maramureș .

În următoarele secole, până în secolul al XVIII-lea, domeniul Oașului, deci și Negreștiul se află în stăpânirea habsburgilor, sau în a principilor Transilvaniei . 

Monograful comitatului Satu Mare, Szirmai Szirmay Antal, în cartea sa apărută în 1810, legat de localitatea Negrești consemnează: „Roma se întinde pe șapte coline, iar Negreștiul este împrăștiat pe 77 de dealuri. Are 300 de case și este locuit de mulți nobili români, cu domenii întinse în jurul caselor, unde se cultivă cânepă, au livezi bogate și pășuni înfloritoare. Au biserică și preot în sat. Pădurea lor se numește Tuba. Localitatea este încadrată de munți înalți, de păduri de stejar și fag.

Cel mai înalt vârf se numește Pietrosul, care depășește norii. Aerul aici este rarefiat și este populat de urși, căprioare, șoimi, vulturi. Aici găsești paltini atât de groși, încât dintr-un singur trunchi poate face o ușă și o masă. 

Aici izvorăște râul Tur, care străbate localitatea. De asemenea deține și un izvor de „apă acră” (minerală), care are un gust foarte bun” . 

Într-o altă monografie dedicată Comitatului Satu Mare, apărută peste un secol, în 1908, localitatea Negrești este prezentată ca o așezare care se întinde pe malul râului Tur, la poalele muntelui Tâmpa, având 567 de case și 2725 locuitori, dintre care 2200 sunt români și 286 vorbitori de limba maghiară, majoritatea dintre ei fiind izraeliți. În această lucrare se pomenește de existența a 300 de coline unde sunt răsfirate casele așezării. Localitatea dispune de poștă, telegraf și gară . 

În anul 1918, prin Unirea proclamată la 1 Decembrie la Alba Iulia, Țara Oașului intră în componența României. 

În anul 1952 Țara Oașului devine un raion al regiunii Maramureș, până în 1975, când redevine o parte a județului Satu Mare. 

Negreștiul în anul 1964 devine oficial oraș. 

Istoricul bisericii parohiale

Conform unui document datat în 1391, Pahomie, egumenul Mănăstirii din Perii Maramureșului cu hramul „Sfântul Arhanghel Mihail” era originar din Țara Oașului. Mănăstirea din Peri în acest an a devenit stavropighie (mănăstire care depinde direct de Patriarhie și nu de Episcopie). Egumenul Pahomie a fost numit de Patriarhul Antonie al Constantinopolului exarh patriarhal (Mitropolit delegat de patriarhul din Constantinopol să conducă sau să îndrume treburile bisericești dintr-o provincie ori dintr-o țară) peste toate satele ortodoxe românești din nordul Transilvaniei. Astfel Pahomie avea dreptul să supravegheze preoții și credincioșii ortodocși din Maramureș, Ugocea, Sălaj etc. Astfel Pahomie umbla din sat în sat, sfințea biserici noi, rânduia preoți, judeca neînțelegerile bisericești, învăța și apăra dreapta credință . Așadar și Negreștiul se afla sub directa îndrumare și supraveghere a egumenului Pahomie. 

Monograful comitatului Satu Mare, Szirmai Szirmay Antal, în lucrarea sa apărută în 1810, consemnează că la Negrești exista o biserică și un preot, este vorba probabil de biserica din lemn ridicată în secolele XV-XVI, pe locul numit „Ograzele”, pe drumul ce duce spre Bixad. Odată cu creșterea populației și a extinderii vetrei localității, a fost construită o nouă biserică din lemn, mai încăpătoare, pe locul numit „Piața Veche”, aflată în centru. Șematismele, dar și monografia Comitatului Satu Mare apărută la începutul secolului XX (1908), publică anul 1851 ca an al construcției bisericii din piatră din Negrești Oaș. Lucrările de construcție ale edificiului ecleziastic cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, monument istoric, având codul LMI: SM-II-m-B-05338, au început în anii 1847-1848 și au fost finalizate în anul 1857, sub păstorirea preotului Ioan Anderco . 

Biserica a fost zidită prin contribuția benevolă a enoriașilor, care nu au precupețit nici un efort pentru realizarea mărețului plan. Vechea biserică din lemn a fost vândută ca materiale de construcție sau lemne de foc cantorului Petre Anderco. Au fost valorificate și bunuri proprii din posesiunile bisericii. 

Inițial edificiul ecleziastic a fost acoperit cu șindrilă, dar în anul 1902 aceasta a fost înlocuită tablă zincată. Turnul în schimb a fost învelit de la început cu tablă de zinc. 

La zidirea lăcașului de cult au participat mai mulți meșteri, zidari, sculptori și pictori. În turnul bisericii au fost așezate trei clopote aduse de la vechea biserică din lemn. În anul 1877 a fost achiziționat un clopot mai mare, în greutate de 800 kg, existent și astăzi. În anul 1954 a fost cumpărat un clopot de 400 kg, deoarece cele două mai mici provenite de la biserica de lemn au fost confiscate în timpul primului război mondial. 

Prima lucrare de pictură murală a bisericii este opera lui Otto Kautnik din Buștâno (Ucraina). 

Aceasta a fost repictată în tempera de artistul sătmărean Carol Schnell și zugravul Bihun Vasile din Seini în anul 1947, apoi în anii 1975-1978 de pictorul Arcade Răileanu în tehnica fresco. 

Primul iconostas a fost opera lui Bodnár Ferenc (scheletul sculptat în 1852) și a pictorului de icoane Scheizer realizat în anii 1854-1855.  La data de 14 august 1955 biserica a fost sfințită de PS Valerian Zaharia, Episcop al Oradiei.  Icoanele Împărătești au fost executate de canonicul din Gherla, Mihail Șerban de Cernești în anul 1880. Personalitate marcantă a artei picturale religioase, Mihail Șerban de Cernești (1819-1888) s-a născut la Potău (Jud. Satu Mare), ca fiu al nobilului Mihail Șorban de Cernești și al Sofiei (născută Anghiuș), fiica preotului din localitate. 

Primul amvon sculptat din lemn data din 1913 . 

În anul 1979 au fost executate noi lucrări la iconostas, amvon, stranele laterale, precum și la portalul edificiului ecleziastic. Toate aceste lucrări au fost realizate de meșterul Pop din Surduc Sălaj . 

Candelabrele sculptate artistic au fost realizate la Mănăstirea Cernica. 

Noul iconostas din lemn de stejar datează din anul 1979. În 27 iulie 1980 lucrările au fost binecuvântate  de PS Vasile Coman, Episcop al Oradiei.   

În perioada 2014-2015, prin grija părintelui protopop Mihai Feher au avut loc ample lucrări de renovare și restaurare a lăcașului de cult. La 16 august 2015, biserica a fost resfințită de PS Iustin Sigheteanul.

În anul 2020, sub păstorirea părintelui Bucșa Adrian, s-au continuat lucrările la Sfânta Biserică: s-a schimbat parchetul şi s-a padimentat cu granit, s-a introdus încălzirea centrală, s-a aşezat o frumoasă icoană în mozaic, la intrare, pe frontispiciu, cu Naşterea Maicii Domnului, care este ocrotitoarea bisericii, s-a zidit un lumânărar și un Altar de vară. 

La data de 2 octombrie 2022, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului a binecuvântat lucrările realizate, acordând arhiereasca binecuvântare pentru demararea unui proiect de renovare exterioară a bisericii. În urma acestui demers, exteriorul bisericii urmează a fi renovat prin programul de promovare și conservare a monumentelor istorice demarat de către Institutul Național al Patrimoniului prin Timbrul de Mediu conform contractului de finanțare nr. 123 din 16.12.2024.

PREZENTAREA CLĂDIRII

Biserica închinată „Nașterii Maicii Domnului” este amplasată pe strada Livezilor nr.6/A., în imediata apropiere a Muzeului Etnografic al Țării Oașului (secția în aer liber), monument istoric având codul LMI: SM-II-a-A-05337, situat la numerele 3-5. Edificiul ecleziastic este construit în stil neobaroc, specific lăcașurilor de cult ridicate în această perioadă în fostul comitat Satu Mare și nu numai, fiind și cea mai veche clădire de zid din localitate. 

Edificiul ecleziastic are orientare est-vest, fiind compus dintr-o navă dreptunghiulară, o absidă semicirculară spre est și un turn de formă pătrată ce încalecă nava spre vest, are un plan sală cu dimensiunile  de 12x35m. Ulterior, a fost adăugat câte un pridvor pe latura vestică și nordică a navei. 

Biserica este o construcție masivă din piatră de carieră și cărămidă arsă. 

Accesul în edificiul ecleziastic se face pe latura vestică printr-un pridvor (portic) adăugat ulterior. Fațada este compusă pe trei axe. Mijlocul fațadei este accentuat de un rezalit. 

Fațada este luminată de trei ferestre cu ancadramente semicirculare, încadrate de pilaștri cu capiteluri dorice. 

Primul etaj al turnului este străpuns de o fereastră rotundă încadrată de lesene. La acest nivel, turnul este flancat de atice, la capete cu câte o urnă având în vârf o cruce. Primul etaj al turnului este despărțit de următorul printr-un brâu median profilat. 

Etajul al doilea al turnului este străpuns pe fiecare latură de ferestre cu ancadramente semicirculare, încadrate de pilaștri plați cu capiteluri corintice. 

Cornișa turnului este în retragere, lăsând loc orologiului cu cadran alb. Turnul este încoronat cu un coif baroc, luminat de o lanternă și încununat cu o cruce. 

Nava de formă dreptunghiulară este străpunsă pe ambele laturi de câte patru ferestre cu ancadramente semicirculare de factură baroc. 

Pe latura de nord a navei se află încă o cale de acces în biserică, prevăzută cu un pridvor. 

Pridvorul este susținut de coloane masive din zidărie, iar pe timpan putem vedea scena „Nașterii Maicii Domnului”, hramul bisericii. 

Pereții navei, dar și ai absidei sunt ritmați de pilaștri plați cu capiteluri dorice. 

Absida este de formă semicirculară decroșată și este luminată de două ferestre cu ancadrament semicircular. 

Accesul în edificiul ecleziastic dinspre latura de vest se face printr-un portal din lemn masiv, sculptat, ce datează din anul 1979, realizat sub păstorirea părintelui Viorel Mihăilă (1969-1994). 

Pe timpanul portalului este reprezentat Mântuitorul binecuvântând. Pe uși este sculptată „Buna Vestire” (Blagoveștenia) în amintirea momentului în care Arhanghelul Gabriel a anunțat-o pe Fecioara Maria că-l va naște pe Iisus. Personajele sunt încadrate într-un chenar ce reproduce motivul funiei. 

Accesul dinspre latura de nord, se face tot printr-un portal din lemn sculptat, aici fiind reprezentat Sfântul Petru cu cheile Raiului, date de Iisus înainte de Înălțarea la Cer și Sfântul Pavel, care ține în mâini papirus-sul ca simbol al numărului mare de epistole scrise de el, ce sunt cuprinse în Noul Testament. Ușile sunt opera meșterului Pop din Surduc, județul Sălaj, datând din anul 1979. 

Interiorul bisericii este boltit cu bolți tip calotă boemă. Naosul este încoronat de Turla Pantocratorului, unde se află pictat Iisus Hristos reprezentat cu capul descoperit cu nimb cruciger,  binecuvântând cu mâna dreaptă și ținând Evanghelia închisă în mâna stângă. Mântuitorul este pictat în calota bisericii, care ocupă spațiul central, care se sprijină pe patru arce puternice de zidărie.  

Pictura actuală a bisericii cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, datează din 1975-1978 și a fost executată de pictorul bucureștean A. Răileanu cu respectarea erminiei bizantine. Se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă a culorilor, conferind personajelor un aer solemn. 

Amvonul situat pe peretele nord-estic al navei, executat din lemn este tot opera meșterului sălăjean Pop din Surduc. Cupa este frumos sculptată, fiind ornamentată cu registre cu motive vegetale, având în centru crucea. Registrele sunt despărțite între ele prin coloane sculptate în torsadă. 

Trebuie menționate candelabrele sculptate cu deosebită migală și măiestrie la Mănăstirea Cernica.

Noul iconostas cu scheletul frumos sculptat în armonie cu amvonul și spătarele stranelor laterale, separă absida altarului de spațiul naosului cu care comunică prin ușile Împărătești și perechea de uși Diaconești.

 Șirul preoților parohi: Pap (1493)… Iacob Popa (1719), Toma Lazăr și Andrei Lazăr (1727), Toma Szaplonczay (1741), popa Lup (1748), Mihai  Pop din Sarasău (1749-1754), Teodor Farkas și popa Constantin (1768 ),  Iacob Pop, Iacob Berendi (1774), Demetriu Cicio (1784),  Ioan Banc (1785-1806), Alexa Pop (1790), Teodor Dunca (1792),  prot. Ioan Pop (1806-1814), Simeon Pop (1814-1817), Ioan Pop de Torokfalu (1822-1839), prot. Ioan Anderco (1839-1857), Simion Mosolygo din Firiza (1857-1863), Iacob Pop (1863-1866), Andrei Demian (1866-1908), Emanuel Pop și Nicolae Lupan intermediari (1881-1886), Atanasie Demian (1908-1923), prot. Cecil Demian (1923-1946), prot. Strâmbu Gheorghe (1946-1952), prot. Ungur Toader (1952), prot. Ioan Ursu (1952-1968), Ierom. Roman Braga (1965-1967), Ioan Popa (1968), Mircea Andron (1968), Viorel Mihăilă (1969-1994), Pr. Ioan Dobie (2000-+2009), prot. Mihai Feher (din 1982-2020), Pr. Bucșa Adrian din 01.03.2020 până în prezent.

Odată cu reorganizarea vieții duhovnicești a Orașului Negrești Oaș și pe fondul creșterii populației în perioada 1930 – 1992, a început edificarea a două noi biserici: Catedrala „Duminica Tuturor Sfinților” și Biserica Sfânta Cuvioasă Paraschiva. Întrucât acestea erau în construcție, instalarea și slujirea preoților care s-au ocupat de edificarea acestora s-a făcut în Biserica Nașterea Maicii Domnului: Pr. Ioan Pop (din 1994, astăzi preot slujitor la Catedrala „Duminica Tuturor Sfinților), Pr. Protopop Marcel I. Malanca (din 2009, astăzi paroh al Catedralei Duminica Tuturor Sfinților).

Cântăreți de seamă: Georgiu Cicio alui Sandru (pomenit în 1885 ), Ioan Cicio (+1932), Grigore Poptile (+1948), Vasile Creț (+1984),  Ioan Lohan (din 1984 – 2019), Augustin Fabian (din 1986- +2025), Pop Sergiu (2020 până în prezent).

Edificiul ecleziastic închinat „Nașterii Maicii Domnului” din Negrești este una dintre cele mai valoroase biserici construite în secolul XIX. din Țara Oașului. 

Profilul actual al parohiei Negrești Oaș 2

Parohia Ortodoxă Negrești Oaș 2, păstorită de Pr. Bucșa Adrian,  numără aprox. 2000 (aproximativ 580 de familii)  de credincioși ortodocși, potrivit datelor statistice aferente anului 2011, administrând alături de celelalte parohii ortodoxe din oraș, patru cimitire și trei capele.

Istoricul comunitǎții parohiale

Parohiile Ortodoxe Române Negrești Oaș 1,2 și 3 fac parte din Protopopiatul Ortodox Oaș. În trecut ”comună”, iar mai la început ”sat”, orașul Negrești Oaș cu o suprafaţă de 130 kmp și cu o populație de 8936 de persoane, este așezat la extremitatea estică a Țării Oașului, mărginit la nord de com. Certeze, la sud de com. Vama, iar înspre vest de localitatea Tur. Primul document care face referire la acest ţinut datează din 1270, când regele Ungariei dona unui nobil câteva sate din hotarul sud-vestic al Ţării Oaşului (“Terra Awas”). Denumirea de Negrești se pare că a fost dată localității după culoarea gubelor locuitorilor sau după culoarea închisă a umbrei pădurilor nesfârșite de stejar existente odinioară  în împrejurimi. Unii istorici susţin că originea termenului de Oaş ar fi din cuvântul ”Awas”, care înseamnă runc (despădurire, curătură, luminiş).

În diplomele maramureşene din secolele XIV şi XV, Negreştiul este menţionat în legătură cu “Drumul Sării” care pornea de la Ocnele de sare Giuleşti-Maramureş înspre Panonia. În documentele Imperiului Austro-Ungar, localitatea Negrești apare încă din 1490 cu numele de Felsewfalw, respectiv Avasfelsöfalu (lb. magh., trad.: satul de sus din Oaș) Relieful orașului, mai mult de natură muntenească, e bogat în roci vulcanice, păduri de foioase și ape minerale, cu o altitudine variabilă de la 150 înspre 1200m. Populaţia oraşului s-a triplat din anul 1930 (5290 locuitori) până în anul 1992 (16648 locuitori) de când se înregistrează un regres continuu pe fondul scăderii natalității și a migrației masive. La ora actuală, în orașul Negrești Oaș își desfășoară activitatea trei unități parohiale (Negrești Oaș 1 ”Duminica Tuturor Sfinților”, Negrești Oaș 2 ”Nașterea Maicii Domnului” și Negrești Oaș 3 ”Cuv. Parascheva și Sfinții Români”) având un trecut istoric-bisericesc comun, biserica parohială ”Nașterea Maicii Domnului” fiind actualmente cel mai vechi lăcaș de cult al comunității, monument istoric (1847-1857), celelalte două biserici fiind ctitorite în perioada post-decembristă.  Prima biserică cunoscută a fost construită din lemn prin sec. XV-XVI, la locul numit ”Ograzele” pe drumul care duce înspre loc. Bixad. Cu timpul, extinzându-se localitatea, în locul vechii biserici s-a construit o alta de lemn mai încăpătoare, în centrul comunei, care a existat până la 1858, când – fiind construită deja biserica de piatră– aceasta a fost vândută sub formă de materiale de construcție sau de foc, cantorului Anderco Petru. Din anul 2003, orașul Negrești devine centrul protopopesc al tuturor parohiilor ortodoxe din Țara Oașului și Ugocea, protopop fiind Pr. Mihai Feher, paroh al Par. Negrești Oaș 2. 

Istoricul bisericii parohiale

La începutul anului 2000 s-a amenjat în clădirea fostei școli nr. 5 din cartierul Luna al orașului Negrești Oaș, o capelă de rugăciune pentru comunitatea de creștini ortodocși din acest colț de oraș. Clădirea şcolii deservise învăţământul vreme de aprox.  40 de ani, însă lipsa copiilor , navetismul lor spre şcolile din centru, respectiv degradarea clădirii au determinat autorităţile să închidă acest edificiu școlar. În anul 2000 se înființează postul III, prin reorganizarea administrativ-teritorială a Parohiilor I și II din Negrești Oaș, paroh devenind preotul Ioan Dobie (prin transfer de la Parohia Necopoi, Protopopiatul Carei) până în anul 2009. În luna septembrie a anului 2009, la începutul pastorației preotului Marcel Ioan Malanca (secretar protopopesc al Protopopiatului Oaș), PS Justin Sigheteanul a vizitat capela de rugăciune și a încurajat inițiativa construirii unei biserici cu hramul ”Cuvioasa Parascheva”. Prin HCL Negrești Oaș nr. 3 din 2013, Parohia Ortodoxă  Negreşti Oaş 3 dobândește, cu drept de folosinţă gratuită, terenul de 11 ari al școlii dezafectate, în vederea construirii bisericii și a dezvoltării unui program social filantropic în aceeași locație. Consiliul Eparhial prin adresa nr. 1004/2013, cu binecuvântarea ÎPS Justinian Chira și a PS Justin Sigheteanul, a avizat favorabil proiectul construirii unei biserici de lemn, în stil maramureșean, cu demisol, încredințate preotului paroh Marcel I. Malanca, sprijinit de prim-epitropul Vasile Țânțaș. După demolarea clădirii vechi, în ziua de 18 mai 2013 a fost așezată piatra de temelie de către PS JUSTIN Sigheteanul pentru viitoarea biserică parohială cu hramul ”Cuvioasa Parascheva și Sfinții Români”. Contractul de proiectare a fost încheiat cu SC Art Plan Project SRL, reprezentată de Andrei Șimon și Gheorghe Șimon. Contractul de lucrări pentru demisol a fost încheiat  cu SC Bia Nonuț SRL-D din Negrești Oaș, reprezentat de Ing. Vasile Boboi. Lucrările la construcția demisolului au început în septembrie și au durat peste 3 luni, până la jumătatea lui decembrie 2013. În  ajunul de Crăciun a anului 2013 s-a oficiat prima sujbă religioasă, în condiții provizorii. În primăvara anului 2014 s-au executat lucrări de termoizolare și finisare parțială interioară și exterioară a demisolului. Construcția bisericii de lemn a fost încredințată firmei SC Frumușeaua Construct SRL, reprezentată de Petre Bârsan și executată de un grup de meșteri populari din Bârsana, Maramureș. Lucrările au început la data de 16 iunie 2014 și au fost încheiate pentru prima etapă (faza ”la roșu”) în luna februarie a anului 2015, fără finisaje. Cu ocazia hramului din Duminica Sfinților Români, 14 iunie 2015, a fost ridicată și sfințită troița de lemn sculptat din fața bisericii. La ora actuală continuă lucrările de edificare a bisericii, construite din lemn după un plan triconc cu abside laterale poligonale, cu dimensiunile de 24×8 m. Absida altarului este semicirculară, decroșată. Turnul este adosat navei, iar șarpanta este în formă de coif, acoperită cu draniță. 

În anul 2018, Preasfințitul Părinte Iustin, înconjurat de un frumos număr de preoți și diaconi, târnosește biserica, în ziua de 14 octombrie, cu ocazia prăznuirii Sfintei Cuvioase Parascheva.

În anul 2023 la data de 17 iunie, Preasfințitul Timotei Sătmăreanul Arhiereu Vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureșului și Sătmarului a binecuvântat lucrările efectuate la capela de cimitir și a slujit Sf. Liturghie arhierească în Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva.

Șirul preoților slujitori ai Bisericii Sf. Cuvioasă Parascheva, începând cu anul 2000: Pr. Ioan Dobie (paroh la Negrești-Oaș III în perioada 2000 – +2009), Prot. Marcel Ioan Malanca (paroh la Negreşti Oaş III din 2009 –  2020), Prot. Mihai Feher (paroh la Negrești Oaș II în perioada 1982 – 2020), Pr Supuran Ciprian (paroh 2020 până în prezent).

Cimitirele

Parohia Ortodoxă Negrești Oaș 3 administrează 4 cimitire și 3 capele împreună cu celelalte biserici ortodoxe di oraș.

Bibliografie:

1. Bălu, Daniela; Bura, Nicolae; Ciubotă, Viorel; Dobrescu, Adela; Lazăr, Natalia; Lobonț Pușcaș, Maria; Viman, Ioan; Negrești Oaș. Trecut și prezent, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj Napoca, 2012
2. Bărnuțiu, Elena, Carte românească veche în colecții sătmărene, Ed. Muzeului Sătmărean,  Satu Mare 1998
3. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Ed. Academiei  RSR, București 1967, vol. I-II
4. Velcea, Ioan, Țara Oașului, Editura Academiei RPR, 1964
5. Documente privind istoria României , seria C. Transilvania, veacul al XIII-lea, vol. II, Ed. Academiei RPR, 1952
6. Documentul de sfințire a bisericii, 2012 (arhiva Protopopiatului Ort. Oaș)
7. Istoricul Bisericii Ortodoxe cu hramul ”Nasterea Maicii Domnului” din Negrești Oaș, 2002
8. Siematismulu veneratului cleru, Gherla 1867
9. Statistica Protopopiatului Ortodox Oaș din 2011
10. Site-ul Primăriei Negrești Oaș www.negresti-oas.ro (accesat la 27 februarie 2015)