Istoricul comunitǎții parohiale

Parohia Oraşu Nou Vii face parte din Protopopiatul Oaş.

Denumirea de Orasu Nou Vii e strans legata de numele comunei de resedinta Orasu Nou si se datoreaza faptului ca multi locuitori din comuna Oraşu Nou îşi au aici propietățile lor viticole. Prima atestare documentară a satului datează din 1954.

Satul este aşezat la poalele unui deal care are mai multe denumiri: ,, Nadoş” ,,Boloț”, ,,Diosul” şi ,,Hagău” şi care este o trecătoare între câmpia Someşului şi Țara Oaşului.

Evoluția demografică a satului este una ascendentă. Astfel în anul 1867 se cunoaşte că erau 30 de persoane iar în 1900 erau 318 de persoane. În urma recensământului din 2011 la Oraşu Nou Vii au fost înregistrate 412 de persoane.

De-a lungul timpului satul a progresat mult. Ei se ocupă cu agricultura, pomicultura, viticultura şi zootehnia, unii muncind şi în alte părți ale țării pe şantier precum si la fabrica de incaltaminte din comuna Orasu Nou. Azi, majoritatea sunt plecați în diaspora la muncă, venind acasă doar în concedii.

Istoricul bisericii parohiale

Până în anul 1924 credincioşii din Oraşu Nou Vii, au frecventat biserica din Racsa. În anul 1924, când s-a construit prima şcoală în sat, s-a deschis o capela într-una din sălile acestei şcoli, satul devenind astfel filia Racşei.  În anul 1930, când se înfințează parohia Viile Apei, Oraşu Nou Vii , devine filie a acestei parohii, capela rămânând tot în şcoală pana în anul 1940, când din cauza evenimentelor legate de Diktatul de la Viena, nu se mai permite românilor sa slujească în această capelă, ea mutându-se într-o şură. Din nou capela este mutată în şcoală în anul 1944, de unde iar este mutată într-o sură în anul 1948. Din anul 1968, Orasu Nou Vii si Racsa Vii, au fost luate de la parohia Viile Apei si afiliate la parohia Racsa, pana in anul 1970, cand cele doua fili primise independenta, cu titlul de Parohia Orasu Nou Vii. În anul 1973, Racşa Vii este luată de la parohia Oraşu Nou Vii şi afiliată din nou la Viile Apei, parohiei Oraşu Nou Vii, afiilindu-i-se Medieş Vii, desprinsa de la parohia Iojib. În anul 2000 filia Medieş Vii se desprinde formând o unitate de sine stătătoare.

Biserica parohiei a fost construită între anii 1949-1954 din piatră după un plan trilobat cu abside laterale rectangulare cu dimensiunile de 24x14m. Absida altarului este rectangulară decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară aplatizată. Pe latura vestică este amplasat turnul clopotniță angajat navei a cărui şarpantă este în formă de bulb acoperită cu tablă. Arhitectul care a proiectat şi construit biserica a fost Oşeanu Ioan din Seini, cu antreprenorul Szenczi Iosif, tot din Seini. Biserica a fost târnosită în 07 noiembrie 1954 de către P.S. Sa Valerian Zaharia episcopul Oradiei, primind hramul ,,Naşterea Maicii Domnului’’. Prezențe arhiereşti la Sfintele Liturghii consemnăm în următoarele date: 07 octombrie 1989 P.S. Sa Vasile Episcopul Oradiei, 18 octombrie 1998, 14 mai 2006 P.S. Sa Iustin Sigheteanul, 31 martie 2021 P.S. Sa Timotei Satmareanul.

Biserica a fost pictată între anii 2004-2006 în tehnica fresco de către pictorul bisericesc Marius Cioran. Clopotele sunt trei: cel mic şi cel mijlociu din 1986, iar cel mare din 1952.

Obiectele de cult cu valoare istorică sunt următoarele: Triod-1890, Blaj; Antologhion I-1910, Blaj; Antologhion II -1913,Blaj; Apostol-1911, Blaj; Straşnic -1929, Blaj; Liturghier-1931, Blaj; Molitfelnic- 1950, Bucureşti.Pe lângă acestea mai sunt un Triod din 1771-Blaj şi un Apostol din 1802-Blaj care se păstrează la DCV Satu Mare.

Șirul preoților care au slujit aici este următorul: pr. Ioan Andron de la Racşa 1924-1930, pr. Vasile Radu  de la Viile Apei 1930-1945 , pr. Emanuel Gâz  de la Viile Apei 1945-1968 , pr. Vasile Corodan  de la Racşa din 1969 apoi ca paroh 1970-1977 , pr. Liviu Dǎrǎban  1977-1982 , pr. Mircea Dărăban  1982-1993, pr. Vaştag Cristian 1993-1998 , pr. Timiş Duțu Remus  1998-2001 , pr. Borota Dan  2001-2003 , pr. Supuran Ciprian  2003-2010, p r. Țiplea Vasile – în prezent.

Dintre epitropii de seamă, amintim pe: Oros Petru, Ardelean Alexandru, Tătăran Vasile, Chiş Ștefan, Tătăran Petre, Sabău Traian  Ghencian Ioan si Andreka Adrian iar între cântăreți îl amintim pe Comiati Ioan si Tabori Daniel-in prezent.

Cimitirele

Parohia are două cimitire: de la Nadoş care este cel mai vechi şi de la Tătăran care este si cimitirul principal si unde intre anii 2016-2020 s-a contruit o capela de cimitir care deserveste comunitatii si care a fost sfintita in martie 2021 de catre P. S. Sa Timotei Satmareanul.

Activități culturale şi filantropice în trecut

Biblioteca parohială conține aproximativ 300 de titluri.

Profilul actual al parohiei

În urma ultimului recensământ Parohia Ortodoxă Oraşu Nou Vii avea 364 de credincioşi, dar in prezen-2025-numarul credinciosilor este mai mic, de aproximativ 340 de credinciosi preot paroh fiind pr. Țiplea Vasile. Programul liturgic este zilnic, iar copiii sunt beneficiarii programului catehetic ,,Hristos Împărtăşit copiilor”. Parohia are o activitate filantropică bogată, credincioșii răspunzând pozitiv la toate colectele naționale și locale adresate celor nevoiași.

Bibliografie:

1. Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania,vol II, Ed. Academiei, Bucureşti, 1968
2. Bărnuțiu Elena, Carte românească veche în colecții sătmărene, Ed. Muzeului Sătmărean Satu Mare, 1998
3. Istoricul Parohiei Oraşu Nou Vii, 1972
4. Siematismulu veneratului cleru a diocezei de Gherla, 1867
5. Schematismus cleri diocesis szamosujvariensis pro anno Christi nato 1900