Istoricul comunității parohiale

Parohia Ortodoxă Rodina face parte  integrantă din Protopiatul Ortodox Chioar din anul 2014, anterior aparținând Protopiatului Baia Mare. Localitatea Rodina având statutul de filie a Parohiei Asuaju de Jos. 

Cătun al satului Asuajul de Jos, Rodina este atestată documentar din anul 1954 sub aceasta denumire şi a luat fiinţă prin unificarea celor două cătune care aparţineau de satele Asuaju de Jos și Sălsig. Însă, din vechime majoritatea pământurilor aparțineau, cumpărate fiind de la localnici, baronului de Mânău, Hirsch Dezideriu.Din punct de vedere administrativ Rodina a apartinut de Primaria Asuaju de Sus si dupa aceea de Primaria Arinis.                              

Sub aspect geografic, localitatea este situată în partea de sud – vest a Depresiunii Baia Mare, mai exact la poalele Culmii Codrului, pe valea Asuajului. Fiind o zonă colinară, are un relief variat, cu un contur răsfirat, bucurându-se de o climă temperat-continentală cu influență mediteraneană. Pe aceste terenuri crește, în sălbăticie, laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), în denumirea localnicilor zisă Ciubota, precum și narcisa albă sălbatică (Narcissus), zisă Cocorată de localnici. 

In urma reformei agrare care a avut loc dupa al doilea razboi mondial s-a acordat teren pentru construirea scolii in suprafata de 14 ar.Meseriasul  care a lucrat cu lemul pentru ridicarea scolii, a fost Ulman Stefan din Miresu Mare. 

In cadrul scolii  a functionat tot timpul caminul cultural, unde in perioada comunista se organizau dansuri populare. Pe langa dansurile de la camin se mai organizau si dansuri populare  la sura in zilele de duminica la mai multe locuinte. Grupul muzical venea din Salsig si din Miresu Mare. Instrumentele la care se canta erau vioara ,contra si violoncel( gordona). Obiceiurile care se desfasurau in cadrul satului au fost : de Buna Vestire se facea foc pentru a se raspandi fum, un obicei din vechime ,de Sfantul Gheorghe se uda oamenii,iar in seara de Anul Nou se ura si se purtau masti.Partile costumului popular specific zonei Codrului sunt pindileu, spacel,zadie,clop,gaci ,camasa.Cu trecerea anilor aceste straie au fost inlocuite cu costume din stofa fina.Tot in cadrul scolii mai multi ani invatatorul a avut locuinta. Tot timpul in cadrul scolii au functionat clasele I-IV. Primul invatator care a predat la Scoala din Rodina a  fost: Dragan Stefan, originar din Asuaju de Jos.  El  si-a inceput activitatea in jurul anului 1948 pana in jurul  anului 1963. In scoala a mai activat si Bancos Ioan  din Urmenis de prin anul 1963 pana in anul 1975. Acesta a fost urmat de  Pampa Eugenia din Miresu  Mare, care si-a  inceput activitatea la catedra in anul 1975 si a finalizat-o in anul 1984, si de catre Muresan Claudia din Arinis, care a inceput  activitatea  in  anul 1984. La catedra scolii a revenit Bancos Ioan pana in anul 2008. Invatatorul Bancos Ioan s-a nascut  in 1 aprilie 1946 si a decedat in 8 februarie 2009. Ultimul cadru  didactic care a predat in scoala din Rodina a fost Temes Minerva din Tamasesti, care a activat intre anii 2008 -2009. Din anul 2010 Scoala s-a desfiintat, iar copiii au fost transferati  la Scoala din Arinis.

Rodina s-a format din case care au apartinut de Asuaju de Jos si Salsig. Majoritatea localitatilor din zona Codru si Subcodru au apartinut de judetul Salaj, iar din punct de vedere administrativ de plasa Cehu Silvaniei. Centrul spre care gravitau majoritatea satelor din zona Codrului”era orasul Cehu  Silvaniei, sediul administrativ al plasei cu acelasi nume”.(2) In perioada interbelica, administrativ, fiecare localitate avea rangul de comuna, avand conducere proprie( primar,consiliu local) si notariat. La inceputul secolului al  xx-lea  casele  erau construite din lemn si piatra si aveau  in componenta lor o odaie si o tinda. Peretii interiori ai caselor erau impodobiti cu icoane si farfurii de portelan cu sterguri. In perioada interbelica, pe langa preocuparea administrativa a comunelor, un loc aparte a avut activitatea care viza ”diminuarea analfabetismului si cresterea numarului celor care stiau sa scrie si sa citeasca”.(3)

Asuaju de Jos  avea o organizare administrativa locala compusa din : notar cu resedinta in comuna Arinis, primar comunal, ajutor de primar, guard comunal. Numarul locuitorilor era de 1014, iar din punct de vedere etnic erau 1010 romani si 4 evrei. Activitatea de baza care sustinea starea economica a comunei era agricultura. 

Cu trecerea timpului numarul locuitorilor a scazut, ajungand la  995. Din acestia 984 sunt romani, 11 evrei. Din punct de vedere religios erau  984 greco catolici si 11 mozaici. In comuna exista o biserica greco-catolica, care este zidita din caramida si piatra si este acoperita cu tinichea, preot fiind M. O. Indrean Vasile. In comuna exista  o scoala de Stat construita din caramida si acoperita cu internit, care detinea locuinta pentru director. Comuna avea 271 de case de locuit.  Locuitorii comunei au fost impropietariti in hotarul comunei Asuaju de Jos si Manau. 

 Satul Rodina din punct de vedere administrativ  apartine de  Primaria  Arinis.

Comuna Arinis a fost asezata  pe soseaua judeteana care pleca de la comuna Gardani la Cehu Silvaniei. La nord se marginea cu hotarul comunei Asuaju de Jos, la sud cu comuna Somes Uileac, la est cu  comuna Salsig, la vest cu  comuna Tamasesti. Principalele activitati ale comunei sunt agricultura si cresterea  animalelor. 

Istoricul  bisericii  parohiale

In satul Rodina nu a fost biserica, fapt pentru care i se mai zicea “satul fara biserica”,credinciosii fiind  nevoiti sa mearga la biserica din Asuaju de Jos.

Biserica, cu hramul Adormirea Maicii Domnului,  care străjuiește și ocrotește satul, a fost construită cu trudă și sudoare de mica comunitate ortodoxă. Constructia ei a început în 1974, iar lucrările au fost finalizate  în 1981, când a fost sfințită de Î. P. S. Teofil Herineanu, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, preot paroh al filiei fiind Ioan Osianu, din parohia Asuaju de Jos.  Lucrarile la biserica au fost realizate  de  mesterul Gheorghe din Iadara impreuna cu alti meseriasi si de un ucenic pe nume Ioan. Cel care s-a ingrijit de ridicarea bisericii a fost preotul Osian Ioan ,care a fost ajutat de catre I.P.S. Teofil  Herineanu  cu care a fost coleg de facultate. Alaturi de parintele  Osian  la ridicarea bisericii si-a mai adus aportul si epitropul Cupse Vasile.         Materialele de constructie care s-au adus pentru biserica au fost folosite in alte scopuri in timpul regimului comunist, dupa aceea s-a reusit sa se construiasca biserica.

Locașul de cult este construit din cărămidă, după un plan tip navă, cu dimensiunile de 22 m și 10 m. Absida altarului este semicircular nedecroșat, iar naosul este acoperit cu o boltă semicirculară.  Pe latura nordică a navei, este amplasat turnul-clopotniță angajat, a cărei șarpantă este în formă de bulb, acoperită cu tablă. Caramida pentru ridicarea locasului de cult a fost comandata si  cumparata de catre Anton Ioan si Moga Gheorghe din Rodina.

Sirul preotilor este urmatorul , pr. Ioan Osianu (1941 – 1981), pr. Marchiș Vasile (1981 -1991), pr. Panici Marian (1991 – 2000), iar din  anul 2000, devine parohie si este păstorită de  pr. Mihai Ghit(2000-2017),  iar din anul 2017 pana in prezent este pastorita de pr .Cone Marius Vasile

Cimitirele

Localitatea are un cimitir.

Profilul actual al parohiei

În prezent parohia ortodoxă Rodina însumează 136  de credincioși, ce sunt păstoriți de preotul paroh Cone Marius Vasile cântăreț al bisericii este Ștefan Pop, parclisier  Dale Ioan Antonio iar epitrop  Brinduse Valentin.

Programul slujbelor este unul zilnic, în parohie desfășurându-se propgramul catehetic ”Hristos împărtășit copiilor”. 

Bibliografie

1. Suciu, Coriolan, Dicționar istoric al localtăților din Transilvania, vol. II, Ed. Academiei, București, 1969.
2. Pop,Marin,Sabaceag,Daniel- Victor,,Documente privind zona Codru si Subcodru din Salajul istoric”, Ed.Mega, Cluj –Napoca, 2017.