Istoricul comunității parohiale

Parohia Ortodoxă Românești face parte integrantă din Protopiatul Ortodox Chioar din anul 1994, anterioar aparținând de Protopopiatul BaiaMare.

Până în 1876, intra în componența protopopiatului Șomcutei / Nagy-Somkutiensis, din 1877 până în 1936 aparținea de protopopiatul Ciocmanului / Csokmányensis, iar apoi până în a doua jumătateasecolului al XX-lea să faca parte din protopopiatul Chioar.

Consemnată de Urbariul din15661 sub denumirea de Boiu Mic, localitatea Românești2 l-a avut ca prim stăpân pevoievodul Marian din BoiuMare, fiind probabil un sat întemeiat de acesta.

Ca atare, satul a aparținut de Districtul Cetatea de Piatră, iar de la sfârșitul secolului al XVIII-lea a intrat în componența plășii BoiuMare 3 a acestui district,până la noua împărțire administrativ teritorială din 1876, când satele Districtului Chioar au fost distribuite între comitatul Satu Mare și Solnok-Dobâca, iar localitatea Românești a făcut parte din comitatul Satu Mare4.

Sub aspect geografic, localitatea este situată în partea sudică a Depresiunii Baia Mare, într-o zonă colinară, având un relief variat și un contur răsfirat, bucurându-se de o climă temperat-continentală cu influență mediteraneană.

Istoricul bisericii parohiale

Secolul alXVIII-lea oferă informații mai exacte despre organizarea religioasă, căci Cancelaria aulică a realizat Conscripția din 1760–1862, nu pe protopopiate, ci pe comitate, dezvăluind că localitatea aparținea de districtul Cetatea de Piatră, având biserică și preot greco-catolic pentru cele 27 de familii si Conscripția din 1829–1831 realizată de Exactoratul Provincial a Guberniului Principatului Transilvania, pentru a repartiza obligațiile fiscale, atestă existența locașului de cult.

Biserica din Româneşti datează de prin secolul al XIX-lea, mai exact din 1833, fiind zidită din piatră şi iniţial acoperită cu şindrilă şi are hramul Sfântul Ierarh Nicolae. Însă, potrivit tradiţiei se pare că a existat o biserică din lemn, probabil, cea mai bună dovada a vieţii religioase străvechi sunt două cărţi de cult, păstrate în biserică– un Octoih, din 1712, tipărit la Târgovişte de Antim Ivireanu şi oEvangheliedin 1724, tipărită la Bucureşti.

Locașul a fost pictat în anul 2020 de către pictorul Marius Cioran. În perioada 2017-2021 sunt realizate importante lucrări interioare și exterioare precum: zidirea Sfintei Mese, lucrări de subzidire a bisericii, acoperișul bisericii, pridvorul de lemn din fața bisericii, in vremea pastoririi preotului paroh Cotan Florin Vasile.

Potrivit documentelor descoperite, preoți în localitate sunt consemnați încă din secolul al XVII-lea, respectiv pr. Dumitru (1602)11, pr. Ion (1733)12.Însă matricole din 1823, consemnează prezența parohului Dionisie Petrișor încă înainte de 186713 până în apropierea anului 189414, când parohia aparevacantă, apoi urmează, probabil fiul său, Petre Petrișor 1898 – 191015, iar după acest an preotul Alexandru Maxim16, pr. Longin Cornel (1957-1970), pr. Cornel Hossu (1970-1980), pr. Emil Hosu (1980-2004), dupa anul 2000 localitatea Romanesti devin parohie cu filia Franceni, urmand apoi preotii, pr. Florin Găvrișan (2004-2005), pr. Ioan Bârle (2005-2013), pr. Emil Hosu (2013-2015), pr. Florin Coțan (din 2015 -2025).

Însă activitatea acestora, va fi completată cu succes de cea a învățătorilor, care, deși probabil, erau slab plătiți raportându-ne la numărul scazut al populației, aceștia se dedicau micilor învățăcei mai mult din pasiune sau motivați de conștiința națională. Astfel, se remarcă învățătorii: Clement Pop 1867, Vasile Marian 1877, Ioan Budușianu 1882-1900 și Ioan Petrișor 1906, iar atunci când învățătorul nu este amintit, nu înseamnă că lipsește, localitatea având școală comună cu parohia Sălnița, fiindcă comunitatea era mică.

Cimitirele

Localitatea are 2 cimitire.

Activități culturale și filantropice în trecut

Un rol important în comunitate l-au avut dascălii, remarcându-se învățătorii Clement Pop (1867), Vasile Marian (1877), Ioan Budușianu (1900) și Ioan Petrișor (1906), ce au știut să dezvolte conștiința națională și morală.

Profilul actual al parohiei

În prezent parohia ortodoxă Românești însumează 55 de credincioși, ce sunt păstoriți de preotul paroh Florin Coțan, cântăreț al bisericii este Pop Gavril, paraclisier Marian Ioan, iar epitrop Ciocan Eugen.

Programul slujbelor este unul zilnic, în parohie desfășurându-se programe catehetice cu copiii și tabere de vară, programe culturale și artistice de Paști și Crăciun.

Bibliografie

1. Arhivele Naţionale Cluj Napoca, Fond Districtul Chioar, Inventar asupra tabelelor de impunere, fond 101, nr. Inv. 44, 177:plasa Boiu Mare – Băiuţ, Bizuşa, Boiu Mare, Buteasa, Dolheni, Frânceni Boiului, Mal, Româneşti, Săcătura, Sălniţa, Sasa,VimaMică.
2. ArhiveleEpiscopieiOrtodoxe Cluj-Napoca,Monografiilelocalităţilor,1972,dos.Româneşti,fila2.
3. Ciobanu, Virgil, Statistica românilor din Ardeal făcută de administrația austriacă în anul 1760 – 1762, copiată din arhivaderăzboiudinViena,în”AnuarulInstitutuluideIstorie Națională”, Cluj-Napoca,1926.
4. Crăciun, Bogdan și Bolovan, Ioan,Consignatio statistico topographica singulorum in Magno Principatu Transylvaniae(Transilvania la1829-1831), Ed.Presa Universitară Clujeană,2003.
5. Dörner, Anton,Administraţia Transilvaniei în perioada anilor 1867-1876, în ”AnuarulInstitutuluide Istorie <GeorgeBariţiu> dinCluj-Napoca”, anulXL, 2001.
6. Károly, Taganyi, dr.László, Rethy şi Jószef, Kadar, Szolnok-Dobokavármegye Monographiája, IV Kötet, Deésen, 1905.
7. Makkai, L.,Szolnok-Doboka megye magyarságának pusztulása a XVIII század elején, Kolozsvár, 1942, p. 93; Şt. Pascu,Voievodatul Transilvaniei, vol. III, p. 555; Şt. Meteş, Viaţa agrară, economică a românilor din Ardeal şi Ungaria, vol. I(1508-1820),Bucureşti, 1921.
8. Meruţiu, Șt.,JudeţedinArdealşidin MaramureşpânăînBanat.Evoluţia teritorială, Institutul deArteGeografice”Ardealul”, Cluj, 1929, p. 31-32;***Istoria României. Transilvania, vol. I (coord. dr. Anton Drăgoescu), Ed. GeorgeBariţiu, Cluj-Napoca, 1997.
9. SchematismusvenerabiliscleridioecesisSzamosujváriensis,1882.SchematismusvenerabiliscleridioecesisSzamosujváriensis, 1894;Schematismus … Szamosujváriensis,1900, p. Schematismus … Szamosujváriensis,1906,;SematismulVeneratuluiCleralDiecezei Greco-Catolice Românede Gherla 1914.
10. Suciu, Coriolan, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. II
11. Togan, NicolauStatistica românilor din Transilvania în 1733, în rev. ”Transilvania”, an XXIX, nr. IX-X, nov.-dec., 1898,Sibiu.