Istoricul parohiei

Date despre înființarea parohiei nu avem, Conscripția veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, din anul 1777 menționând că ”Parochia Rozályensis Mater, tempore antiquo erecta.” 

1373. Satul este pomenit pentru prima dată sub sintagma villa Johanis Woyvode într-o diplomă emisă de regele Ludovic cel Mare în 11 august, prin care urmașii voievodului Sas erau puși în posesie cu domeniul Cuhei din care făcea parte și localitatea Rozavlea.

1516. Este menționată existența unei”capella lignea more walachorum” – biserică de lemn în stil valah. Din păcate în afara menționării, nu avem alte informații despre ea și nici despre vreun slujitor al ei.  

1530. Conscripția populației din acest an  menționează  existența unui ”popă”, fără a i se  consemna din păcate numele. 

1550. Este menționat primul preot cunoscut cu numele: nobilul Simeon presbiter, poate chiar preotul pomenit la 1530.

1655.  Nobilii din Rozavlea ridică o mânăstire în locul numit azi Șesu Mănăstirii, pe care 12 ani mai târziu, în 1667, fără a cunoaște motivul, o donează locuitorilor din satul Strâmtura și care cu modificări ulterioare a supraviețuit până azi.

1683. O însemnare de pe o Cazanie a lui Varlam cumpărată și dăruită bisericii din sat, ne dezvăluie pe lângă numele donatorilor și a preotului, hramul bisericii: Sfântul Arhanghel Mihail:”Această ucitelnă (carte de învățătură) (o au) cumpărat robul lui Dumnezeu Roșca Birtic (și)soția sa Agafia și cu tatăl său Roșca Ion și cu mama sa Marica Lupu, Mihai, Grigore și cu robii lui Dumnezeu Corjan Grigă Ion Simion, Coman To(a)der și cu prietenul lor Lupu și o (au) dat pomană în sfînta biserică în satul Rozavlea unde este hramul S.ții arh. Mihail (și Gavril)… Anii 1683, luna fevruarie, 28… întru care carte și popa Luca din Rozavlea cu preuteasasa Marica, Lupu Vasile Cozma (și) Roșca Virtică au dat 7 florinți.. 

1717. Aflată în calea tătarilor biserica este jefuită și aprinsă  la ultima invazie, în 2 septembrie . 

 1720. Potrivit Conscripției veniturilor preoților și cântăreților bisericești din Maramureș, din anul 1777, în acest an este ridicată actuala biserică, care a păstrat vechiul hram: Sfinții Arhangheli Mihai și Gavriil. Fără susținere documentară tradiția orală a satului transcrisă în istoricul afișat la intrarea în biserică, menționează că biserica ar fi adusă din alt sat, după invazia tătară.

1743 – 1744. Biserica este binecuvântată de vicarul episcopiei Muncaciului, Ioan Blasovszki (1743 – 1744). 

1747. Patronii și binefăcătorii bisericii erau ctitorii probabil întreaga comunitate.

1751. Din vizita canonică a episcopului Mihail Manuel Olsavski, de la Muncaci  aflăm că biserica închinată Sf. Mihail, are  turn, e  acoperită cu draniță, și se prezintă în stare bună. Biserica avea antimis de la episcopul Ghenadie Bizanczy (1716 – 1733), un potir din staniu, un candelabru de lemn și două clopote pe care nu se știa cine le-a binecuvântat, incinta era îngrădită cu gard de lemn iar la parohie erau trei preoți. 

1789. Din acest an se introduc Registrele matricole ale botezaților, cununaților și decedaților.

1825.  Naosul și pronaosul este pictat de zugravul Ioan Plohod din Dragomirești după cum rezultă dintr-o pisanie scrisă de-a lungul bolții:”Cu agiutoriul lui Dumnezeu s-au zugrăvit această sf. besearică în zilele Înălțatului înpărat Franțisc I și a mării sale episcopului diecezenesc Alexie Poci, fiind vicarăș al Maramurășului pre cinstitul domn… zugrav din D..( Dragumirăști, a putut citi Bîrlea în 1909 – Bîrlea 160)  cu soața sa Odotkie … Ștefan … pe sama … Ungurean Toater și cu soața sa Parasca 11de zloți, Pătruvai Simion și cu soața sa Todosie 24… a lui Pătrovai Ursu … Iară Pătrovai Iacob (?) a lui Pătrovai … înpărat.” Dintr-o altă inscripție aflată deasupra ușilor diaconești aflăm că altarul a fost pictat  de zugravul Santner Filip:”Acest (sfînt) altariu și pristol s-au zugrăvit supt stăpânirea și din sârguirea cinstitului domn Grigorie Roșca, parohușu Rozavlii și (vițe)arhidiacon a Ierașului Izii în zilele înălțatului împărat Franțisc și Mării Sale episcopului diețesenesc Alexie Poci, în anul 1823 prin Satner Filip.”. Istoricul de artă Anca Bratu crede că anul a fost citit greșit si el trebuie interpretat ca anul 1827.

1839. Din acest an este pomenită existența unei case parohiale din lemn.

1873.  Prin osteneala învățătorului satului se cumpără un clopot după cum aflăm din inscripția de pe el: Acestu clopopu seau turnatu prin usteneala lui Basiliu Grad docent în Berent, la Rozavlea 1873.

Sf. sec. XIX . Se construiește o clopotniță de lemn în fața bisericii unde sunt mutate clopotele.

1935. Odată cu evoluția demografică s-a pus în discuție construirea unei  biserici de cărămidă. Sub păstorirea preotului Lazăr Sângeorzan s-a pus piatra de temelie în acest an, iar lucrările coordonate de meșterul Gheorghe Vidican au continuat până în anul 1942 când biserica a fost terminată la roșu.

1947 – 1948. În timpul păstoririi preotului Gheorghe Petrovai s-a sculptat din lemn de stejar iconostasul după planul întocmit de pictorul Traian Bilțiu Dăncuș care a pictat și icoanele. 

1958. Biserica de lemn este restaurată de Direcția Monumentelor Istorice.

1965 – 1966. În timpul păstoririi preotului Vasile Țiplea biserica  de cărămidă este pictată în tehnica fresco de o echipă condusă de  pictorul Andrei Răileanu, care a refăcut și icoanele de pe iconostas pentru a fi în unitate cu stilul și culoarea bisericii.

1971.  S-a dotat interiorul cu mobilier sculptat din lemn de stejar cu motive maramureșene de meșterul Pop Simeon, s-a tencuit exteriorul și s-au făcut și alte lucrări de înfrumusețare. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost sfințită de către Prea Fericitul Părinte Justinian Marina, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, împreună cu Înalt Preasfințitul Părinte Nicolae Mladin, mitropolitul Ardealului și Preasfințitul Părinte Teofil Herineanu, episcopul Vadului, Feleacului și Clujului în data de 15 august.

1972 – 1975. S-a construit actuala casă parohială.

2000. Sub păstorirea preotului Andreica Grigore lângă biserica de cărămidă s-a construit un altar de vară pictat de către pictorul Ioan Botiș.

2009. Se construiește Aghiasmatarul și un spațiu de aprins lumânări.

La biserica de lemn este  refăcut acoperișul.

2010 – 2015. Pictura bisericii din lemn este restaurată prin programul de finanțare al Ministerului Culturii de către restauratorul Dana Postolache.

În data de 7 septembrie  biserica monument istoric restaurată total, este sfințită de Preasfințitul Părinte Iustin, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, ocazie cu care biserica a mai primit un  hram:  Sfântul Ierarh Iosif Marturisitorul. 

2018. Sub păstorirea preotului Cozma Vasile casa parohială este renovată integral.

2019 – 2021. Biserica de cărămidă trece printr-un amplu șantier de renovare: s-a refăcut sfânta masa, s-a zugrăvit tabla de pe acoperiș și exteriorul bisericii, s-au confecționat și montat ancadramente la ferestre, s-a făcut gardul exterior din lemn de stejar, alei în jurul bisericii și două pridvoare la ieșirile laterale.

În 7 septembrie 2021 biserica este târnosită de Preasfințitul Părinte Iustin, episcopul Maramureșului și Sătmarului, ocazie cu care biserica a mai primit un hram: Nașterea Maicii Domnului.

Starea patrimonială cuprinde azi biserica de zid cu hramurile  Adormirea Maicii Domnului și  Nașterea Maicii Domnului, un altar de vară din cărămidă, parțial pictat,  un aghiasmatar, un lumânărar,  Ansamblu bisericii de lemn Sfinții Arhangheli Mihai și Gavriil, monument istoric având codul LMI MM-II-m-A-04621, compus din biserică și clopotniță, o casă parohială, un cimitir și 6 cărți de cult din sec XVII – XVIII, aflate în custodie la muzeul de la mănăstirea Bârsana.  

Preoții slujitori

Încercând să refacem șirul preoților slujitori ai parohiei, ne-am izbit de lipsa documentelor, astfel că ne-a fost imposibil să îi surprindem pe toți slujitorii bisericii.

Din documentele păstrate lista rezultată este următoarea:

1530 Conscripția populației din acest an menționează un popă, fără a-i da însă numele.

1550 nobilul Simion presbiterul, poate chiar cel pomenit în 1530. 

1582 Gregorius praesbyter de Rozalya. 

1594 Georgius Petrovay popa de Rozalia. 

1595 nobilis Wolfgangus (Lupu) popa de Rozavlia.

1683 popa Luca cu preuteasa sa Marica. 

1691 – 1699 popa Gregorie/Gligor cu muiare Goge anume Marica.  

1698 – 1699 popa Ioanes/Ionaș.

1698 – 1725 popa Volfgang/Lupu 

1699 popa Vasile,  popa Ionaș,  popa Grigore 

1699 – 1725 popa Toder/Todor  

1715 – 1745 popa Simeon și Ivana preoteasa.

1725 popa Iosif 

1745 Pe un Antologhion de la Râmnic din anul 1745, sunt trecute două pomelnice  în care apar următorii preoți:  preutul Gavril, Lupa (probabil preoteasa), ierei Vasîlie, (să fie popa Vasile de la 1699 ?)  ierei Simeon și soția sa, Grigorie diacon, ierei Vasilie.

1735/45 – 1754 popa Timotei Roșca hirotonit de către episcopul Varlam din Moldova (episcop de Huși 1734, episcop de Rădăuți 1735 – 1745).

1751 Petrovai Gheorghe  

1751 Stefan Lemszlak  

1754 – 1805    protopopul popa Vasile ot Hozavle (Pop Vasilie sau Bazilius Papp după cum semnează, protopop al Izei între anii 1775 – 1805 și protopop al Vișeului între anii1783 – 1805).  

1805 – 1820  Pop Ioan protopop al Izei între anii 1805 – 1821.

1820 – 1858 Grigorie Rosca  parohusul Rozavlii  și  v(ițe)a-arhidiaconului  (protopop) ierașului Izii  între anii 1821 – 1858. 

1858 – 1875 Stefan Opriș  

1860 – 1872 Ambroziu Sztasz  

1873 – 1875 Timoteu Mihalca  

1876 – 1889 Mihail Iurca protopop al Izei între anii 1882 – 1888. 

1889 – 1918 Ioan Ivașco  protopop al Izei între anii 1902 – 1918 și al Ieudului între anii 1903 – 1918. 

1919 – 1931 Emil Fucec (n.1886 – d.1980) participant la Marea Adunare  Națională de la Alba Iulia din 1918 din partea Cercului Ocna Șugatag.

1932 – 1942 Lazăr Sângeorzan  

1942 – 1954 Gheorghe Petrovai 

1954 – 1959 Romulus Bondor      

1959 – 1976 Vasile Țiplea  

1976 – 2017 Andreica Grigore  

2017 – prezent Cozma Vasile  

Istoricul parohiei

Parohia s-a înființat  în anul  2013   pentru credincioșii  din  zona cunoscută cu numele de Sâlța ( în perioada 2000 – 2013 comunitatea a aparținut de parohia Șesu Mănăstirii – Rozavlea ) și este rezultatul  dezvoltării Bisericii pe orizontală pe de o parte, iar pe de altă parte este expresia unei activități misionare în rândul propriilor credincioși.

1999. Prin rearondarea parohiei Rozavlea se înființează parohia Șesu Mănăstirii – Rozavlea de care vor aparține și credincioșii de pe Sâlța.

2002. În data de 6 mai  Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului a pus piatra de temelie la biserica cu hramul ”Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. În același an este construită  o biserică de lemn de către o echipă de meșteri din Ieud condusă Hotico Grigore – Hodâșa.

2004. S-a achiziționat iconostasul sculptat din lemn e stejar.

2005. S-a cumpărat mobilier bisericesc.

2007.  Biserica este pictată de către pictorul Istrate Gheorghe. Tot acum se montează pavaj în curtea bisericii se construiește un altar de vară și s-au cumpărat două clopote.

2008. Biserica este sfințită de  Preasfințitul Părinte Justin Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului în data de 29 aprilie.

2010 – 2011. S-a construit o poartă maramureșeană și s-a împrejmuit cimitirul și curtea bisericii.

2013. În 1 septembrie se înființează parohia Sâlța. 

Starea patrimonială a parohiei cuprinde azi  Biserica cu hramul ”Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”.  Un altar de vară, o poartă maramureșeană și un cimitir.

Evoluția demografică a parohiei arată astfel:

Preoți slujitori

1999 – 2013 Cozma Vasile, paroh la Șesu Mănăstirii.

2013 – prezent Smicală Simion

Istoricul parohiei

Parohia s-a înființat  în anul  1999   pentru credincioșii  din Rozavlea din  zona cunoscută cu numele  Șesu Mănăstirii și este rezultatul  dezvoltării Bisericii pe orizontală pe de o parte, iar pe de altă parte este expresia unei activități misionare în rândul propriilor credincioși.

1999. Prin rearondarea parohiei Rozavlea se înființează parohia Șesu Mănăstirii – Rozavlea de care vor aparține și credincioșii de pe Sâlța, tânărul Cozma Vasile fiind hirotonit și apoi numit pentru parohia nou înființată.

1999 – 2001. În data de  30 iunie  Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului a pus piatra de temelie la biserica cu hramul Sfântul mare mucenic Gheorghe. În următorii doi ani este construit demisolul bisericii din beton, piatră și cărămidă.

2002. În data de 2 iunie demisolul este târnosit de Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul, primind hramul ”Sfântul Ioan cel nou de la Suceava”.

2003 – 2004. În acest interval cronologic este ridicată biserica de lemn de brad de către o echipă de meșteri din Ieud condusă Hotico Grigore – Hodâșa.

2005. La intrarea în curtea bisericii se construiește o poartă clopotniță din lemn de stejar acoperită cu draniță. Tot acum au fost achiziționate 3 clopote  și a fost construit un altar de vară din lemn de stejar.

2012 – 2014. Biserica este pictată în tehnica tempera grasă pe pânză de in de către pictorul Octavian Ciocșan.

Biserica a fost sfințită în data de 22 aprilie 2014 de către Preasfințitul Părinte Iustin Sigheteanul care dăruiește bisericii al doilea hram ” Sfinții Martiri Brâncoveni Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ienache”

2013. Prin rearondarea parohiei se înființează parohia Sâlța.

2016.  În 7 august biserica de lemn este mistuită de un incendiu.

2017. Cu sprijinul Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, a Consiliului Județean Maramureș și a  credincioșilor a fost construită o nouă biserică tot din lemn de brad de aceeași echipă de meșteri din Ieud condusă de Hotico Grigore – Hodâșa care construiseră și prima biserică.

2021. În timpul preotului Coste Anin începe pictarea bisericii.

2022. În timpul păstoririi preotului Vlad Ioan se renovează casa parohială.

Starea patrimonială a parohiei cuprinde azi  biserica de lemn cu hramul ”Sfântul mare mucenic Gheorghe” având la subsol paraclisul cu hramul ”Sfântul Ioan cel nou de la Suceava” un altar de vară, o casă parohială  o poartă clopotniță și un cimitir.

Preoți slujitori

1999 – 2017   Cozma Vasile, paroh la Șesu Mănăstirii

2018 – 2022   Coste Anin

2022 – prezent   Vlad Ioan Florin