Istoricul comunității parohiale

Cea dintâi biserică a românilor din Sighetu Marmaţiei, a fost o biserică de lemn , donată de românii din Săcel, prin anii 1746-1750. Biserica de lemn  adusă de la mănăstirea din Săcel, ca dar al românilor maramureşeni de acolo pentru românii din Sighet, a ars, iar românii ajutaţi de satele româneşti din împrejurimi, sub conducerea parohului de atunci Baziliu Pop în anul 1808 au zidit „o biserică frumoasă de piatră” care astăzi este biserica ucraineană. Din anul 1871 românii au folosit o capelă romano.catolică până ce în anul 1892 s-a sfinţit actuala biserică, care până astăzi este numită de mulţi biserica românească. Cu toate acestea, în Sighetu Marmaţiei a mai fost biserică răsăriteană, grecească, înţelegem ortodoxă, din timpuri mai vechi mai precis pe locul actualei biserici reformate, iar Tit Bud scrie că: „Nu să ştie că acea biserică a fost oare a Grecilor,(de care azi-1911-n-avem în Siget) a Armenilor sau a Românilor, dar sprijinindu-se pe şematismul diecezei Muncaciului care numeşte parohia românească „Parochia antiqua” şi faptul că au fost episcopi români din vechime, cu siguranţă din vechime erau aici români şi trebuiau să aibă loc de închinare şi călăuzitori preoţi. Tit Bud scrie: „Despre trecutul parohiei nu avem date multe: Atâta putem deduce cumcă episcopii români din Maramureş(1391-1743) de bună samă s-au îngrijit cumcă credincioşii lor din Siget să aibă biserică şi preoţi”.

Istoricul bisericii parohiale

Edificarea actualei biserici a început în anul 1890 şi a fost sfinţită în 20 Martie 1892 de către un delegat eparhial de la Gherla, cu hramul Adormirea Preacuratei Fecioare Maria

Biserica, construită în stil neogotic, cu ajutorul meșterului italian Luigi Martini se impune atât prin dimensiuni, cât şi prin acurateţea cu care sunt folosite elemente proprii goticului: arcul frânt, contraforţii, portalul retras şi traforul în lemn. Planul bisericii este de tip sală cu altarul decroşat, poligonal în interior şi exterior, acoperit cu o boltă pe nervuri, descărcate în arc frânt pe coloane prevăzute cu capitel. Naosul este acoperit cu o şarpantă aparentă compusă din moduli mari dreptunghiulari sprijiniţi pe arce ogivale profilate, moduli marcaţi de panouri pătrate cu rama din lemn sculptat. Zidurile laterale sunt străpunse de câte trei goluri de fereastră pe fiecare parte, identice cu cele ale altarului şi de un gol al unei uşi secundare pe latura sudică. Pe zidul estic, la o înălţime considerabilă, este adosată tribuna, susţinută de douăsprezece colonete, întreaga structură fiind realizată din lemn. 

Clopotniţa, construită la capătul vestic al coamei acoperişului prezintă un decroş în corespondenţa navei ce porneşte de la nivelul solului cu un plan cu secţiunea plană pătrată, iar de la jumătate aceasta se transformă într-un turn independent cu plan octogonal. Contraforţii la rândul lor vor fi încoronaţi de la aceeaşi cotă cu câte o fleşă de dimensiuni reduse. 

Primul nivel al turnului este marcat de deschiderea uşii de acces. Arcul de descărcare al portalului delimitează deasupra intrării un fronton în arc frânt ce are câmpul decorat cu icoana de hram, Adormirea Maicii Domnului, realizată în tehnica mozaicului. Turnul se încheie cu frontoane triunghiulare ascuţite pe toate cele opt laturi peste care se înalţă şarpanta în formă de coif. 

Biserica a fost pictată într-o primă etapă, între anii 1930-1931 de către Traian Bilţiu Dăncuş, a cărui semnătură apare pe peretele estic al navei. Este vorba despre pictura în tehnica fresco, apoi în anul 1933 este pictat registrul superior, în tehnica ulei pe suport de mortar.

Pictura, ce acum face parte din Patrimoniul Cultural Naţional, a fost executată de către pictorul maramureşean Traian Bilţiu Dăncuş, ajutat de către Tasso Marchini şi Elena Mureşan.

Într- un răstimp de 5 ani, 2003- 2008 această biserică a fost restaurată integral. Pictura a fost restaurată cu mult profesionalism de către soţii Sebastian şi Raluca Gabriela Bilţiu Dăncuş Ceicu din Bucureşti, iar partea de pictură nouă a fost realizată de către soţii Sabin şi Gabriela Drinceanu, din Iaşi. Biserica a fost înzestrată cu un nou iconostas din stejar, poleit şi cu icoane pictate, cu multă pricepere, de către soţii Drinceanu, pregătindu- se şi un Prestol nou îmbrăcat în marmură. Iconostasul şi stranele, tot mobilierul, din stejar, a fost confecţionat de către Ilieş Vasile şi Ilieş Cătălin, tatăl şi fiul, din Sighetu Marmaţiei. Locaşul sfintei biserici a fost reînnoit şi în exterior, iar în 10 August 2008 a fost târnosit de către Î.P.S. Justinian și P.S. Iustin.

Între anii 2009- 2010, după un proiect elaborat de către D-l arhitect Dorel Cordoș s- a construit un altar de vară. Edificarea altarului de vară a fost realizată de o echipă condusă de meșterul constructor Mihai Bledea, care a fost apoi pictat în 2011 de către soții Sabin și Gabriela Drinceanu. Altarul este pictat cu chipuri ale sfinților români.

Șirul preoților parohi: Andreiu Bacsinszky(1746-1754), Baziliu Pop (1808), Ioan Pap(1 august 1871-3 noiembrie 1875) Alecsiu Berinde(1876-1877), Ioan Ivașco(1878-1897), Tit Bud(1897- 1917), Romul Stefan Pop, Titu Berinde, Darie Vlad, Grigore Dăncuș, Bologa Petru, Man Gavril(1956-1998), Pop Vasile Aurel (1 ianuarie 1999-în prezent, preot paroh), Ierima Pavel (1 ianuarie 1999- preot conslujitor).

Cântăreți : Văsuț Ioan, Cedreki Zoltan , Negrea Ioan Vasile(în prezent)

Epitropi: Ardelean Ioan, Isaiu Radu (în prezent)

Activități culturale și filantropice în trecut

Aici a existat o Școală confesională, sfințită la 1 septembrie 1900, clădirea ei este și azi în curtea bisericii. În anul 1969 s-a înființat corul bisericesc, care are activitate neîntreruptă până azi. Amintim dirijorii: prof. Mihai Mitriniuc (1908-1981), absolvent al Conservatorului din Cernăuți, din anul 1980 compozitorul și poetul Teodor Borca(1926-2004). Doamna profesoară Nemeth Ghizela(n. 1923-1997), profesoară de canto la Școala de Artă din Sighetu Marmației, a fost dirijor secund, iar din ianuarie 1990 la pupitrul dirijoral este prof. Gheorghe Gh.Pop, absolvent al Academiei de Muzică din Cluj Napoca, dirijor cu studii de specialitate, autor a 4 cărți de specialitate. De la înființare și până în prezent în fiecare an s- a organizat Concert de colinde.  

Profilul actual al parohiei

Parohia Adormirea Maicii Domnului are 5181 de credincioși. Pe lângă parohie mai funcționează Asociația Filantropică Ortodoxă „Bunavestire” din Sighet (A.F.O.B.S.), înființată în 2007, care în parteneriat cu două asociații din Iași, în perioada 2010-2014 a derulat 3 proiecte P.O.S.D.R.U., cu finanțare din fonduri europene. Potrivit cerințelor din parohie se desfășoară activități filantropice-misionare, astfel că anual cca. 120 de familii beneficiază de ajutoare materiale. În anul 2015 parohia a participat la Concursul national, inițiat de Patriarhia Română, Mâini întinse spre lucrarea poruncilor lui Dumnezeu cu Miniproiectul misionar-filantropic Fapta bună se întoarce la binefăcător , obținând Premiul I la faza eparhială și astfel premiați de P.F.Părinte Patriarh Daniel cu Diploma Sfântul Ioan Gură de Aur, în 21 Mai de hramul Catedralei patriarhale. Parohia a avut ca parteneri 3 școli  gimnaziale, 2 licee, Școala de Centrul Cultural și Școala de Artă Gheorghe Chivu din Sighetu Marmației, Parohia Ortodoxă Română și Consulatul Onorific al României din Bristol-Anglia. Amintim că parohia a mai fost premiată în anul 2005 la Concursul Crezul meu , concurs inițiat de asemenea de Patriarhie. In desfășurarea acestor proiecte și în care au urmat s-a colaborat cu D-na Jolopciuc Maria Viorica, profesoară de Religie de la Școala Gimnazială ”George Coșbuc” din Sighetu Marmației. Parohia a participat la proiectul Alege Scoala și în prezent participă în proiectul Hristos împărtășit copiilor. De asemenea parohia participîă în fiecare la Proiectul Îmbracă un copil de Sfintele Paști și alte proiecte inițiate de Sfânta Episcopie.

Bibliografie

1. 1.Bud, Tit, parohul Sighetului, Vicarul Maramureşului, Însămnări şi date despre înfiinţarea parochiei române gr.cat. din Sigetul Maramureşului, Gherla, 1905.
2. 2 Bud, Tit, Vicarul Maramureşului, Date istorice despre protopopiatele, parochiile şi mănăstirile române din Maramureş din timpurile vechi până în anul 1911, Gherla, 1911.
3. Bilțiu Dăncuș, Ceicu Gabriela- Raluca, pictor restaurator, Documentație privind conservarea picturilor murale de la Biserica Ortodoxă Română, monument istoric, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, str. Dragoș Vodă, nr.3, municipiul Sighetu Marmației județul Maramureș,2002.
4. Cătană Marius, Pr. Dr, Repertoriu al bisericilor românești de zid din județele Maramureș și Satu-Mare, secolelele XVII-XIX, Teză de doctorat msse. Cluj Napoca, 2014.
5. Pop, Gh. Gheorghe. Prof. Corul Bisericii Ortodoxe Române Adormirea Maicii Domnului din Sighetu Marmației- 40 de ani de activitate neîntreruptă 1969-2009, Sighetu Marmației, 2010.

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” Sighet III  a luat ființă din Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Sighet II sub denumirea de „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighet.

Parohia Sighet III, formată în totalitate din credincioși care locuiesc exclusiv la case, se  întinde de la strada Titu Maiorescu, de-a lungul șoselei naţionale DN18, cu câteva străzi lăturalnice și până aproape de Cornu Dealului, de unde începe Parohia Vadu Izei.

În general, parohia se întinde pe un teren plan excluzând câteva locuințe (aproximativ 35 case) care sunt răspândite pe dealurile din împrejurimi, într-un decor natural excepțional. În cuprinsul parohiei, pe Dealul Dobăieș este Muzeul Satului Maramureșean, inaugurat în anul 1981. Are în componență peste 30 de  gospodării iar peste ele veghează de pe o culme mai înaltă, biserica de lemn (construită în sec al XVII-lea) adusă din localitatea Oncești. 

Istoricul bisericii parohiale

Biserica parohială s-a construit intre anii 1974-1976 pe locul casei în care s-a născut pașoptistul Ioan Butean. Casa a fost cumpărată de către credincioșii parohiei, prin grija preotului Mihai Oprişanu şi cu jertfelnicia acestora a fost transformată în Biserică.

Biserica construită din cărămidă si piatră are un plan sală cu dimensiunile: 16m L, 12m l şi 25m Î. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe partea vestică a edificiului, în lateral, este situat turnul-clopotniţă adosat navei, adăugat bisericii ulterior ridicării ei prin purtarea de grijă a preotului Tomoiagă Gheorghe. Pictura, în tehnica frescă, a fost realizată de către pictorul Gabriel Dogărescu. Biserica a fost târnosită în 1993 de către IPS Justinian Chira.

Fiind o construcție contemporană Biserica nu are obiecte de valoare vechi ci doar câteva icoane pictate în 1972.

Parohia a devenit de sine stătătoare în anul 1992 prin venirea ca paroh al preotului Tomoiaga Gheorghe. În decursul anilor de existență în  biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” Sighet III au slujit următorii preoţi: Pr. Mihai Oprişanu (1972-1982), Pr. Gheorghe Voina (1982-1991), Pr. Gheorghe Tomoiagă (1991-2009), Pr. Tomoiagă Sorin-Gheorghe (2009 –prezent).

Cimitirele

Parohia deține două cimitire în suprafață totală de 1,50 Ha.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Parohia este recent înfiinţată. 

Profilul actual al parohiei

Parohia Ortodoxă Română „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” are potrivit recensământului din anul 2011 un număr de 2300 de credincioşi. Parohia susține activități misionare şi filantropice prin ajutoarele oferite celor nevoiaşi şi cercetarea celor în neputinţă. Activitatea catehetică, destinată tinerilor şi copiilor, se desfășoară în cadrul proiectelor şi concursurilor iniţiate de Patriarhia Română. Un proiect de succes a fost cel intitulat „Biserica mai aproape de noi”.

Parohia Ortodoxă Română ,,Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” Sighet IV Valea Hotarului face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighet. 

Parohia este organizată într-un cartier al municipiului Sighetu Marmaţiei, aşezat pe malul drept al râului Iza la confluenţa cu râul Tisa. Popularea teritoriului actual al cartierului a început după primul război mondial în urma reformei agrare din 1921, când locuitorii acestui nou cartier s-au desprins de locuitorii localităţii Iapa cu care se învecinează, despărţiţi fiind doar de un izvor ce poartă numele de Valea Hotarului. Şapte dintre copiii lor au fost botezaţi de către prefectul de Sighet Lucescu şi colonelul Mociulschi, comandantul trupelor de grăniceri şi vânători de munte cantonate în zonă. Atunci s-a luat hotărârea ridicării unei biserici ortodoxe.

Biserica parohială, cu hramul 

,,Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, a fost ridicată, între anii 1936-1939 de către trupele de grăniceri şi vânători de munte comandate de colonelul Mociulschi. Biserica a fost sfinţită în data de 3 septembrie 1939 de către Vasile Stan, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului, preot fiind Ioan Chelaş.

Biserica construită din piatră şi cărămidă are un plan sală cu două nişe, cu dimensiunile de: 20m L şi 10m l. Absida altarului este decroşată poligonală. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. 

În anul 2001, prin grija preotului Viorel Fereştean, bisericii i s-au făcut reparaţii capitale. A fost renovat exteriorul bisericii, finisat în terasit, pridvorul din lemn a fost înlocuit cu unul de zid, iar în interior a fost realizat un cafas din zid şi un iconostas din stejar sculptat. În anul următor biserica a fost pictată în tehnica tempera de către domnul Bumbu Constantin cu fiii săi Bumbu Emanuel şi Bumbu Liviu din Căşei, judeţul Cluj. Toate cheltuielile au fost suportate de credincioşii parohiei Sighet IV Valea Hotarului. Biserica integral renovată a fost târnosită în data de 8 iunie 2003 de către Arhiepiscopul Iustinian Chira, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului.

Din anul 2014 a început ridicarea unei biserici noi din lemn într-un cătun al parohiei ctitorită de familia preotului Fereştean Viorel. Finalizarea lucrărilor a avut loc în anul 2017, sfântul locaș construit în memoria preotesei Fereștean Lidia primind hramul ,,Sfânta Lidia”. Preoţii care au slujit la Valea Hotarului sunt: Ionescu Ioan (1934-1936), Chelaş Ioan (1936-1940), Bărbulescu Gheorghe (1944-1947), Laurenţiu (1947-1952), Voinea Gheorghe (1968-1983), Codrea Gheorghe (1983-1990), Fereştean Viorel (1991-2020), Porumb George-Cristian (2020-prezent).

Dintre ostenitorii neclericali ai parohiei amintim pe: cântăreţul bisericesc Pop Vasile adormitîntru Domnul care a făcut şcoala de cântăreţi bisericeşti la Cernăuţi, având în total 82 de ani de slujire a bisericii şi a fost între cei 7 copii botezaţi de către colonelul Mociulschi.

Parohia Ortodoxă Română Sighet IV Valea Hotarului are un cimitir cu suprafaţa de 8600 m2. Pe lângă biserica parohială a existat până în anul 1971 o grădiniţă. Potrivit recensământului din anul 2011 Parohia Ortodoxă Română Sighet IV Valea Hotarului are un număr de 1134 credincioşi. În parohie este organizată şcoala duminicală după vecernie.  În postul Crăciunului este organizat concert de colinde şi cu ocazia sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae se oferă cadouri pentru 170 de copii. În ajunul Crăciunului preotul paroh împreună cu tinerii și copiii din parohie vizitează și colindă vârstnicii care locuiesc singuri. Cu ocazia hramului celor două biserici din Valea Hotarului și Sihei, preotul paroh împreună cu credincioșii organizează agape creștine la care pot participa toți oamenii. Periodic se organizează acțiuni sociale de ajutorare a credincioșilor din parohie cu o situație materială și financiară precară, ajutoarele constând în: alimente, bani, haine, obiecte mobilier, etc. În timpul verii se organizează tabere și diferite activități cu copiii și tinerii parohiei.

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română ”Sfântul Gheorghe” Sighet V Sighetu Marmaţiei s-a înfiinţat în anul 1996 şi face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighet. Primul preot numit a fost părintele Codrea Gheorghe.

Istoricul bisericii parohiale

Piatra de temelie a viitoarei biserici parohiale a fost sfinţită şi aşezată de către Înalt Prea Sfinţitul Justinian Chira şi Prea Sfinţitul Iustin Hodea Sigheteanul în ziua de sărbătorire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, 23 aprilie 1996.

Biserica are un plan tip sală cu dimensiunile: 20m L şi 11m l. Absida altarului este semicirculară nedecroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a edificiului este situat turnul-clopotniţă, angajat navei, a cărui şarpantă este în formă de coif.

Pictura a fost realizată de către frații Istrate, Gheorghe şi Vasile, în tehnica tempera grasă, între anii 2011-2013. În acest răstimp s-a realizat şi iconostasul.

Primul preot paroh a fost Codrea Gheorghe 1996-2001, apoi aici a slujit şi Codrea Florin în anul 2001, iar din 2001- 2017 preot slujitor pr. Vida Flaviu, doctor în istorie. Sub păstorirea pr. Vida Flaviu s-a construit pridvorul bisericii, proiectat fiind de Arhitectul Dorel Cordoș. Intre anii 2011- 2013 s-a pictat biserica in tehnică tempera grasă, s-a executat iconostasul din lemn de stejar și s-a izolat biserica la exterior.

La data de 1 iunie 2017 este numit preot paroh pr. Codrea Stefan care slujește până în prezent.

Intre anii 2017-2019 s-a construit un lumânărar, s-a reorganizat Sf. Altar cunstruindu-se Sf. Masă și Proscomidiar din cărămidă, apoi s-a placat pardoseaua bisericii cu marmură,  mare parte din lucrare fiind donată de Dl. Tivadar Alexandru și Codrea Ioan, s-a placat soclul bisericii cu granit. Tot în această perioadă s-a executat scara de acces la balconul bisericii din fier forjat si lemn, cât și balustrada balconului din lemn de stejar sculptat de Pr. Vraja Ioan. La exterior s-au turnat alei împrejurul bisericii. S-au executat doua porți maramureșene cât si gard din lemn de stejar de către pr. Teodor Bârsan.

La data de 2 iunie 2019, în Duminica a 6-a după Paști, a avut loc târnosirea bisericii de către PS IUSTIN Episcopul Maramureșului și Sătmarului înconjurat de un sobor de preoți și diaconi și mulți credincioși.

În anul 2022 s-a înzestrat biserica cu mochetă si 100 de scaune tip jilț sculptate. Tot atunci s-a reorganizat curtea bisericii. 

Ca epitropi de seamă amintim pe Tivadar Ioan și Codrea Vasile,   pe cântăreţii Belea Gheorghe-Bogdan (acum preot), Oros Bogdan (acum preot) şi Pop Mircea Ioan, actualul cantareț care e și membru al Grupului Teologos.

Cimitire

Parohia nu deţine cimitir.

Activităţi  social-filantropice și cu tineretul

În Parohia Sighet V, se desfășoară mai multe activități social-filantropice dintre care cele mai importante: Îmbracă un copil de Praznicul Învierii Domnului, Sprijinirea pe parcusul anului a 20 familii vulnerabile, Ghiozdanul Micului Creștin, Construiește o casă, zidește suflete, Oferă un dar de Praznicul Nașterii Domnului.

Parohia Sighet V este implicată și în programe catehetice pentru tineri, cât și implicată în organizarea de tabere pentru tineri. Din 2024 în parohie se desfășoară un program catehetic pentru credincioși care are ca scop cunoașterea Sfintei Scripturi. 

 Parohia are arondaţi un număr de 420 de credincioşi.

Parohia Ortodoxă Română „Învierea Domnului” Sighet VI Iapa face parte din Protopopiatul Ortodox Roman Sighet.

Localitatea Iapa, din anul 1968 cartier al municipiului Sighetu Marmației, este atestată documentar în 1406. Numele localității consemnat în documente în decursul anilor a fost: Kabolapatak, Kapalapathaka, Lopataka, Kabalapatak, Ciarda Iapa, Kabolapataka, Lopatak, Lopathaka, Lwpathaka, Cabalapatak, Japa, Kobilec. În perioada medievală „Valea Iepei” a fost proprietatea nobilor români Stan, Teodor, Opriș, Ioan și Clemente, fiii cneazului Dragoș Feir și a urmașilor lor.

Înainte de existența bisericii de piatră, în comunitatea Iapa a existat o biserică ortodoxă de lemn, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” (secolul XVII). Surse care susțin această informație sunt consemnările făcute în vechile cărți de cult ale Bisericii, anume: Faptele Apostolilor, Antologhion de la Râmnic 1737, Octoih, Penticostar de la Râmnic 1767 și Triod. Alte obiecte de cult care au aparținut bisericii sunt: Apostol de la Blaj 1801, Evanghelie de la Blaj 1817, Antimis Rusesc semnat de Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul al Maramureșului, Cruce de metal însemnată pe spate cu o rugăciune slavonă. Având în vedere perioada în care Biserica Ortodoxă din Transilvania a fost persecutată de Curtea Imperială de la Viena, și aici, în aceste ținuturi, Biserica Ortodoxă a fost persecutată. Astfel, din ordinele Generalului Bukow, biserica de lemn din Iapa a fost arsă, având același sfârșit ca și alte biserici de lemn din Maramureșul Voievodal.

În perioada 1780-1880 nu există surse legate de un nou lăcaș de cult. În documentul intitulat „Date istorice despre protopopiatele, parohciile și mânăstirile române din Maramureș din timpurile vechi până în anul 1911” (Tit Bud, Gherla 1911) se relatează faptul că biserica de piatră a Parohiei Iapa a fost edificată în timpul păstoririi preotului Georgiu Rednic, unde apare că a fost preot paroh în anul 1887, ceea ce reiese că, construcția bisericii a fost începută cu anul 1887, urmând a fi sfințită în anul 1896. Fiul preotului Georgiu Rednic, respectiv Iuliu Rednic (paroh între anii 1896-1935), va împodobi biserica cu o nouă catapeteasmă realizată la Blaj de către profesorul Flaviu Domaș. Biserica parohială este construită din piatră și cărămidă, fiind acoperită cu tablă. Planul bisericii este compus dintr-un naos dreptunghiular cu două încăperi decrosate în raport cu peretele naosului, ce corespund încăperilor laterale turnului-clopotniță. La extremitatea opusă, două abside laterale, identice încăperilor ce flanchează turnul, marchează o planimetrie în formă de cruce dublă. Altarul poligonal nedecrosat, prevăzut cu două deschideri semicirculare, este acoperit cu o semicalotă. Iluminarea naturală a naosului este realizată de câte trei goluri de fereastră semicirculare, situate pe pereții laterali, iar cele patru abside laterale sunt și ele marcate de același tip de fereastră. Sistemul de boltire al naosului este compus din două bolți boeme descărcate pe arce: una centrală ce se înscrie într-un pătrat și una de dimensiuni mai mici, alungită în sens transversal axului longitudinal al naosului. Absidele laterale sunt acoperite cu o boltă semicilindrică. Pe la turla vestică a edificiului este situat turnul clopotniță angajat navei a cărui șarpantă este în formă de coif.

Prima pictură a bisericii a fost executată în anul 1896 în timpul preotului Iuliu Ardeleanu, nu există detalii legate de tehnica în care a fost pictată atunci biserica. Totodată, o altă pictură a fost executată în ulei, în anul 1949, sub păstorirea preotului Iuliu Ardeleanu. Între anii 1965-1966, biserica a fost renovată și repictată de către zugravii Vasilescu Popa-Gheorghe și Ene C. Ion, în tehnica frescă.

Începând cu anul 2012, biserica a intrat într-un proces de renovare și reînnoire. A fost schimbată catapeteasma veche cu una nouă din lemn de stejar, renovarea pridvorului prin placarea cu piatră naturală, schimbarea întregului acoperiș cu o nouă structură din lemn și, totodată, tablă, decaparea bisericii prin tăiere pentru eliminarea igrășiei. De asemenea, s-a înnobilat Sfântul Altar prin refacerea totală a: Sfintei Mese, proscomidiar și schimbarea pardoselii prin placarea cu granit.

Preoții care au slujit în comunitatea Iapa și al căror nume se cunoaște sunt: Nicolau Pop (1751); Vasilie (1755); Iacob Bledea (din 1748, probabil până în 1771); Ioan Coman (1825); Alesiu Anderko (1847); Ioan Zoicaș (1856); Georgiu Rednic (1887-1896); Mihail Rednic (1887); Antoniu Huban (1888-1895, interimar); Iuliu Rednic (1895-1935); Iuliu Ardelean (1936-1951); Petcu Ioan (1952-1957); Pop Laurențiu (1957-1962); Mirea Costache (1962-1968); Thira Viorel (1968-1978); Cosma Ionel (1978-1987); Ierima Mihai (1988-1998); Șanta Iustin (1998-2010); Ciuban Ilie (1 octombrie 2010 – prezent).

Parohia Ortodoxă Română Sighet VI Iapa are două cimitire, unul în suprafață de 9978 m² situat în jurul bisericii și altul în suprafață de 6921 m². Potrivit recensământului din anul 2021, Parohia Ortodoxă Română Sighet VI Iapa are un număr de 1055 de credincioși ortodocși. În parohie se desfășoară activități catehetice adresate tinerilor și copiilor.

Istoricul comunităţii parohiale

Parohia Ortodoxă Română ,,Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul’’, Sighet-Cămara aparține de Protopopiatul Ortodox Român Sighet.

Istoricul bisericii parohiale

Parohia a fost inființată, la data de 01,12,1997, prin decizia Consiliului Eparhial, a P.S. Iustinian, decizie cu nr. 1354 din 06,02,1998

Piatra de temelie a fost pusa la data de 20 Iulie 1999 de catre P.S. Iustin Sigheteanul, in urma aprobarilor obtinute  prin ,,Fundatia Prospero’’ din Baia Mare, proiect cu numarul 1/1154 si a autorizatiei de construire eliberata de consiliul local al Municipiului Sighetu Marmatiei cu nr. 223 din 10 Noiembrie 1998.

Biserica a fost construita intre anii 1999 – 2019, fiind nou construita nu detine obiecte de patrimonoiu.

Biserica este conceputa pe structura de rezistenta cu zidarie de caramida, intarita cu randuri de beton armat, stalpii, precum si bolta altarului, semicalotele absidelor laterale si bolta din pronaos sunt din beton armat.

Turnurile sunt din caramida si cupolele din beton armat.

Sarpanta este din lemn ecarisat, iar invelitoarea din tabla.

Planul de baza al bisericii, este in forma de cruce cu o cupola centrala si patru turnuri laterale, doua pe pridvor si doua pe abside

In interior in pronaos , cafasul se prelungeste cu balcoane laterale sustinute de stalpi din beton armat, la partea inferioara cat si la partea superioara.

Cimitirele

Nu deţine cimitir.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Parohie nou înfiinţată.

Profilul actual al parohiei

Parohia Ortodoxă Română Sighet Cămara are, potrivit recensământului din anul 2011, un număr de 824 de credincioşi.

Parohia Ortodoxă Română ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Sighet – Câmpul Negru s-a înfiinţat în anul 1999 sub denumirea de Sighet – Câmpu Negru şi face parte din Protopopiatul Ortodox Român Sighet.

Din punct de vedere geografic parohia se situează între Dealul Solovan şi râul Iza, într-un cadru natural impresionant şi se învecinează cu Parohiile Sighet I, Sighet V și Valea Hotarului. Parohia este alcătuită în totalitate din credincioşi care locuiesc exclusiv la case, amplasate pe străzile Câmpul Negru şi Dealul Cetăţii, împărţite în mai multe zone: Hăneasa, Câmpu Negru, Poamănă, Gruiul Ruşilor, Dealul Cetăţii şi Orhedi.

La început, preotul Hanganu Constantin, înțelegând doleanțele locuitorilor, a realizat o biserică mică din lemn, pe un teren donat de credincioasa Rus Maria, cu o capacitate de 20 – 25 locuri, biserică care a devenit ulterior neîncăpătoare. Dorind să deservească nevoilor tuturor credincioșilor, preotul Hanganu Constantin începe construirea unei noi biserici, pe un teren donat de coratorul profesor de religie Stan Ion și de mama sa Stan Teodora, însă proiectul este abandonat deoarece poziția noii biserici din zona Depozit, Dealul Cetății, face imposibilă deplasarea tuturor enoriașilor spre acea locație.

Astfel, cu venirea Preotului Tomoiagă Ioan-Andrei, se înființează un nou consiliu parohial, care hotărăște schimbarea locației noii biserici parohiale pe vechea locație a primei biserici de lemn. Pe data de 20 mai 2006, P.S. Iustin Sigheteanul face o primă vizită în parohie, însoțit de Ierodiaconul Teodosie Bud, împreună cu domnul arhitect Cordoș Dorel și de Părintele Protopop Pop Vasile, protopop al Sighetului pentru a hotărî dacă se poate construi în acea locație noua biserică.

Răspunsul fiind unul pozitiv, biserica parohială se construiește între anii 2007-2009 prin jerfelnicia bunilor credincioşi de aici, donaţiile credincioşilor Catedralei Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, credincioşi din Moisei, subvenţii guvernamentale şi ajutoare primite de la primărie și a multor firme.

Biserica este înălţată după un proiect realizat de către D-l Cordoş Dorel, are un plan treflat, cu dimensiunile de 23,30m Lungime, 10,60m lățime şi 24,50m Înălțime , având toate braţele terminate prin abside poligonale. Absida altarului, decroşată, absidele laterale adosate naosului cât şi pridvorul au forme poligonale cu cinci laturi. Intrarea în biserică este precedată de altarul de vară de lemn, legat printr-o galerie de pronaosul bisericii. Turnul este plasat deasupra pronaosului şi este prevăzut cu foişor şi coif conic prelung.

Biserica este construită din lemn şi piatră şi are formele tradiţionale specifice arhitecturii maramureşene: arcaturi, stâlpi sculptaţi, bârne masive de stejar, şarpantă cu pante foarte repezi şi este învelită cu şindrilă de brad.

Pictura în Sfântul Altar a fost realizată în anul 2013 pe o suprafaţă de aproximativ 68 de metri pătraţi, tehnica Al secco, de către pictorii Grădinar Alina Victoria si Grădinar Rareş, iar biserica în întregime este pictată de pictorii Drînceanu Sabin și Gabriela din Iași.

Biserica a fost târnosita în data de 1 Iunie 2014, de către Preasfinţitul Părintele nostru, Episcopul Iustin Hodea Sigheteanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi. Cu prilejul târnosirii Preasfinţia Sa Iustin a dăruit lăcaşului nou edificat, şi hramurile: Sfântul Justin Martirul şi Filosoful” şi Sfinţii Martiri Brâncoveni” şi a declarat Biserica parohială ca fiind “Biserica copiilor”.

De-a lungul celor 26 ani de existenţă, au slujit următorii preoţi: Pr. Hanganu Constantin (1999-2005); Pr. Tomoiagă Ioan (2005- 2011); Pr. Belea Gheorghe Bogdan (2011- 2018); Pr. Bontoș Mădălin (2018-2022); Pr. Costin Alexandru-Gheorghe (2022-2023); Pr. Misionar Godenca Ion (2024), Pr. Pop Ștefan Dan (2024 – prezent).

Parohia ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” are 125 familii cu aproximativ 500 credincioşi. Cu sprijinul unor familii de creştini ortodocşi din Sighet şi a unor societăţi comerciale, au fost ajutate mai multe familii defavorizate din această parohie, peste 50 de familii , prin numeroase acţiuni ce au constat în distribuirea de pachete alimentare consistente, şi bani. Unele dintre ele au avut loc cu prilejul marilor praznice creştine Paşti şi Crăciun iar altele pentru copii în diverse ocazii: 1 Iunie, Şcoala altfel etc. Relaţia cu tinerii în cadrul parohiei noastre, este una semnificativă. Numeroşi tinerii sunt prezenţi la Sfânta Liturghie duminica şi in sărbători. Parohia implementează programul ”Hristos Împărtăşit copiilor”. În anul 2014 au fost încheiate 2 parteneriate Şcoală – Biserică”, prin care au loc diverse acţiuni religioase.

În fiecare an la data de 1 iunie cu ocazia sărbătoririi zilei internaţionale a copilului, biserica noastră desfăşoară cu copiii diverse activităţi în cadrul cărora le sunt răsplătite meritele, prin oferirea de cadouri şi iconiţe.

Parohia nu are cimitir, iar casa parohială se află în construcție, tot după un proiect al domnului arhitect Dorel Cordoș. Alăturat casei parohiale se află în construcție și o sală socială care va deservi pentru numeroase activități de pictură bisericească, muzică psaltică, consiliere pentru persoanele aflate în dificultăți și servirea unei mese calde pentru persoanele defavorizate, activități care momentan se desfășoară în biserică sau lângă biserică. De asemenea, o dată pe lună, se organizează, de către femeile din comitetul parohial, o masă caldă pentru toți cei care vin la slujbă, arătând, prin acest program denumit „Liturghia de după Liturghie”, unitatea enoriașilor.