Istoricul Prohiei

Parohia Ortodoxă Română Târgu Lăpuș face parte integrantă din Protopopiatul ortodox Lăpuș încă de la începuturile existenței sale. Numele localității, este format prin extensiune după cel al râului care o străbate, Râul Lăpuş.

Târgu Lăpuș, a fost atestată ca entitate istorică şi geografică între cele mai vechi unităţi administrative din ţara noastră. Astfel într-un document emis la Alba Iulia în 11 martie 1291, este specificată o moşie numită Lăpuş, iar în altul emis la Timişoara la 27 iunie 1315, se face menţiune despre pământul numit Lăpuş, proprietari ai teritoriului Ţării Lăpuşului, era familia grofilor Bannfy.

Biserica actuală, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și Sfinții Martiri Brâncoveni” datează din anul 1911. Conform informațiilor oferite de pr. protopop Petru Șuteu, în scurta sa monografie parohială alcătuită în anul 1972, ea a fost ridicată între anii 1904 și 1912 din contribuția credincioșilor, din donații și din ajutoare, ea este clădită din piatră și cărămidă în formă de cruce.

Între anii 1986 – 1988 s-au executat lucrări de restaurare la exteriorul și porticul din față (pridvorul), iar în perioada 1998 – 2003, s-au executat lucrări interioare: – extinderea balconului central și construirea balcoanelor laterale. Pictura inițială, a fost una sărăcăcioasă pictura nu are decât simplă zugrăveaă[5] de aceea conform aceleiași pisanii biserica a fost pictată de Daniela și Florin Bănică și Florin Tudorache între anii 2001 – 2003. Pictura aparține stilului neobizantin și este realizată în tehnica fresco. Tot în perioada de restaurare a bisericii s-a scimbat și cadrul iconostasului, executat din stejar, cheluielile fiind suportate de către vrednicii credincioși ai parohiei Târgu Lăpuș.

Între anii 2018 – 2021 la biserică s-au desfășurat ample lucrări de modernizare dintre care amintim: impodobirea locașului de cult cu mochetă (2015), lumânărar (2015), pavarea curții (2019), reorganizarea Sfântului Altar (2020), pictarea icoanelor ce împodobesc iconostasul (2021) înlocuirea instalației de încălzire (2022), Biserica a fost resfințită în ziua de 22 iunie 2021 de către P.S. Sa Justin Hodea Episcopul Maramureșului și Sătmarului și P.S sa Timotei Sătmăreanul arhiereu vicar.

Parohia deține în patrimoniul său casă parohială (2020) și capelă mortuară (2011).

Șirul preoților despre care avem știri este următorul: pr. protopop Ioan Muste (între 1896-1932), pr. protopop Ștefan Gheție (1932-1948), pr. protopop Petru Șuteu (1948-1976), pr. protopop Augustin Mureșan (1976 – 2004), pr. protopop Ioan Ciceu (1983-2014), pr. Nuțu Ivanciuc (2004 – 2015), pr. Andrei Baboșan (2014- prezent), pr. Gheduțiu Mihai (2015- prezent).

Parohia are în administrație un cimitir, el adăpostește cruci de piatră din secolul XIX.

În prezent Parohia ortodoxă Târgu Lăpuș I însumează un număr de 757 de familii cu un număr de 2012 credincioși. Preot paroh este pr. prof. dr. Andrei Baboșan, preot slujitor pr. Gheduțiu Mihai cântărețul bisericii este Costea Ioan, paraclisierul Șișestean Gheorghe și epitrop Buda Teodor și Vasc Gheorghe. Programul slujbelor religioase ce se desfășoară aici este zilnic. În fiecare duminică se desfășoară programul catehetic „Hristos împărtășit copiilor”. Pe lângă programele existente s-au inițiat și alte programe catehetice, sociale și social-filantropice dintre care amintim: programele Copil ca tine sunt și eu sau Ultima zi de vacanță la umbra bisericii precum și Dar din dar se face RAI.

Bibliografie
1.Arhivele Arhiepiscopiei Ortodoxe Cluj Napoca III-123-923/nr. 1096 din 25 februarie 1946.
2.Arhivele Arhiepiscopiei Ortodoxe Cluj Napoca, Monografiile localităților, 1972.
3.Birdaş Emilian, Satul şi mănăstirea Rohia din Ţara Lăpuşului Judeţul Maramureş, studiu
monografic, Ed. Diacon Coresi, Caransebeş, 1994.
4. Homorodean Mircea, Toponimia Ţării Lăpuşului. Originea toponimelor, în Anuarul
Institutului de Istorie şi Arheologie Cluj Napoca, an XXVIII, 1987-1988,
Întreprinderea poligrafică Cluj, 1988.
5.Rus Dumitru, Bott Rozica, Ţara Lăpuşului, Ed. Corvin, Deva, 2000.
6.Suciu Coriolan, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. II, Ed. Academiei,
București, 1968.

Istoricul asezării

Înainte de prima atestare documentară a orașului din anul 1291 sub denumirea de poss Lapus, la 1070 era pomenit râul care străbate acest oraș sub forma de „Lapus et fluenta Samus”. Ulterior localitatea este menționată ca Iosylapus (1325), Jaseplapos (1500) și Magyar Lapos (Lăpușul Unguresc – 1553), cea din urmă denumire perpetuându-se până în secolul al XX-lea, probabil din nevoia de a diferenția această comunitate cu populație preponderent maghiară de localitatea Lăpuș sau Lăpușul Românesc (Olah Lapos), localitate situată la 13 km. amonte de Tg. Lăpuș și cu populație eminamente românească.

Orașul Tg. Lăpuș este cel mai sudic oraș al județului Maramureș și este situat în Depresiunea Lăpușului, pe râul Lăpuș,  la o distanță de 45 de km. sud de Baia Mare și 53 de km. nord de Dej. În prezent în componeța orașului intră și 13 dintre satele înconjurătoare. Din punct de vedere economic orașul cunoaște o slabă dezvoltare, în special după 1989, ceea ce a determinat migrația masivă a tinerilor spre orașele mai mari și mai ales spre țările occidentale (Spania, Franța, Irlanda, Austria, Canada etc.).

Din punct de vedere istoric, vestigiile arheologice ale epocii bronzului final reprezintă dovada unei populări străvechi a zonei. Depozitele de bronzuri aparțin Culturii Suciu de Sus, Grupului cultural Lăpuș, iar în Tg. Lăpuș ele au fost identificate în zona numită „Eghereș” (la 500 m. sud-est de oraș, pe terasa de pe stânga Lăpușului) și au fost expuse la muzeul din Baia Mare. Deși perioadele dacică, romană și medievală sunt slab reprezentate de dovezi arheologice, bisericile de lemn din majoritatea localităților aparținătoare orașului (unele datând din secolul al XVII-lea) realizate de meșteri populari sunt emblematice. La sfârșitul secolului al XV-lea Tg. Lăpuș, alături de unele sate, devine parte a Domeniului Ciceului și posesiune a Moldovei în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, Bogdan și Petru Rareș. Ulterior, în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea localitatea figurează în mai multe documente ca centru administrativ al Țării Lăpușului. În perioada interbelică Tg. Lăpuș a făcut parte din județul Someș, fiind centru al Plasei Lăpuș, iar între 1950-1958 din raionul Lăpuș, regiunea Baia Mare.  Din anul 1968, Tg. Lăpuș devine oraș și intră pe un făgaș modest de dezvoltare urbană.

În orașul Tg. Lăpuș, se remarcă obiectivele religioase din piatră și vechile clădiri cu rol administrativ și cultural: biserica biserica romano-catolică (1752), reformată (1839-1856), biserica ortodoxă „Sf. Arh. Mihail și Gavril” (1906-1911), Școala veche de piatră (1858), Primăria veche (sec. XIX), Casa de Cultură „Vasile Latiș”, Biblioteca orășenească și Muzeul Etnogafic din cadrul Clubului Elevilor, biserica greco-catolică (1999-2013), biserica ortodoxă „Înălțarea Domnului” (2005 – 2023), monumentul „5 decembrie 1918”, bustul „Petru Rareș” (amplast în curtea liceului cu același nume) etc.

Istoricul bisericii parohiale și profilul actual al parohiei

Parohia „Înălțarea Domnului” din Tg. Lăpuș a luat ființă în anul 2003 prin rearondarea Parohiei Ortodoxe Tg. Lăpuș, Pr. Dr. Florin Stan, actualul preot, fiind și primul păstor al acestei parohii care numără 930 de credincioși. Prioritatea tinerei parohii a fost construirea unei noi biserici și consolidarea vieții duhovnicești. Parohia Ortodoxă „Înălțarea Domnului” a devenit un exemplu pozitiv prin activitatea administrativ-edilitară, prin programul liturgic zilnic și variat, prin numeroasele activități catehetic-educative și social-filantropice. 

Activitatea pastoral-liturgică

În parohia „Înălțarea Domnului” activitatea liturgică este zilnică și se reflectă într-o varietate de slujbe cuprinzând Sf. Liturghie, Utrenia, Vecernia, Miezonoptica, Pavecernița, Acatiste, Paraclisul Maicii Domnului etc. În afară de predicile duminicale și de cele ocazionale (de la Botez, Cununie, Înmormântare) în fiecare vineri seara la Miezonoptică sau la Taina Sf. Maslu și duminică seara  după Vecernie se fac lecturi din Sf. Scriptură și din Vieţile Sfinţilor și se susţin cateheze pentru adulți. 

Frecvent părintele face vizite pastorale la domiciliul credincioșilor în vederea consolidării credinței, a combaterii unor probleme de ordin moral sau familial, dar şi pentru ameliorarea şi îndepărtarea îndoielilor unor credincioşi, instaurate în urma agresiunilor prozelitismului sectar reuşindu-se, printr-un efort susţinut şi conjugat al preotului şi al credincioşilor readucerea în sânul Bisericii Ortodoxe a unor credincioşi care au părăsit Biserica Ortodoxă sau care au fost o vreme îndepărtaţi. Bolnavii au beneficiat de asistenţă duhovnicească, la cerere sau din oficiu, atât acasă, cât şi la spitale.

Încă de la înființare, din 2003, s-au pus bazele unui cor bisericesc care să ofere răspunsurile la strană în cadrul slujbelor bisericeşti, în special duminica, și să antreneze întreaga comunitate datorită cântării omofone practicate.

De-a lungul celor 22 ani Înaltpreasfințitul Iustinian al Maramureșului și Sătmarului a poposit de 5 ori în această parohie,  Preasfințitul Iustin de 16 ori, Preasfințitul Timotei de 3 ori, ocazie cu care au săvârșit Sf. Liturghie arhierească sau alte slujbe (binecuvântarea spațiului de rugăciune, sfințirea locului pentru viitoarea biserică, Paraclisul Maicii Domnului, Sf. Liturghii, participare la Festivalul „Colind la Nașterea Domnului” etc.). 

Mult folos duhovnicesc pentru credincioșii parohiei au adus de-a lungul timpului și ieromonahi de la mănăstirile Rohia şi Rohiţa care au slujit cu diverse ocazii în parohie, dar și diverși ierarhi, preoți duhovnici sau profesori: PS Macarie al Europei de Nord, Pr. Nicolae Tănase (Valea Plopului), Pr. Prof. Dr. Valer Bel (Cluj Napoca), Pr. Lect. Dr. Ioan Bizău (Cluj Napoca), Pr. Lect. Dr. Daniel Buda (Sibiu), Pr. Dr. Costin Naclad (Iaşi) etc. 

Activitatea catehetic-educativă

În fiecare duminică de la 16.00 la 18.00 (în cursul anului școlar) pr. Florin Stan desfăşoară programul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor” la care participă aproape peste 60 de copii de clasa a IV-a – a VIII-a, în 2 grupe. 

O activitate catehetică foarte apreciată și cu reverberații în toată Țara Lăpușului este Tabăra Creştină „Dragoste şi Prietenie”. La cele 18 ediții de până acum (2005-2025) au participat peste 2.200 de copii din Tg. Lăpuș și din împrejurimi. Acestea s-au realizat cu un aport financiar al parohiei și al unor credincioși binefăcători. În taberele „Licăr de lumină” de la Centrul Cultural-Pastoral „Sf. Daniil Sihastrul” de la Durău, organizate în cadrul proiectului „Alege Școala!” în 2011-2012 au participat 24 de copii din Tg. Lăpuș.

Pentru folosul duhovnicesc al copiilor și al tinerilor parohia, în parteneriat cu școlile din oraș, organizează anual pelerinaje la sfintele mănăstiri din zonă și din diverse părți ale țării. La cele 23 de pelerinaje de până acum au participat peste 1.000 de copii și tineri.

Aproape în fiecare an copii din grupa de cateheză participă la Concursul Național-Catehetic organizat de către Patriarhia Română. În cadrul Proiectului „Alege Şcoala!” (2010-2013), cei 50 de copii înscrişi au participat la Concursul Alege Şcoala! câştigând în funcţie de etapa la care s-au calificat (parohială, protopopiat, eparhie) ghiozdane şcolare, aparate foto, tablete, mp4 player-re, calculatoare, laptopuri şi sisteme audio performante. Trei dintre ei s-au calificat la faza naţională a concursului. În anul 2012 câştigătorii fazei eparhiale a concursului de miniproiecte social-filantropice „Copilul învaţă iubirea lui Hristos” (organizat de Patriarhia Română pentru a marca „Anul Sf. Maslu şi al îngrijirii bolnavilor”) au fost 15 copii din Parohia Ortodoxă „Înălţarea Domnului” Tg. Lăpuş, coordonaţi de Prof. Mariana Pop. Aceştia au derulat timp de 2 luni Proiectul social-filantropic „Credinţă şi Faptă”. De suma de bani colectată prin diferite activităţi au beneficiat: un copil bolnav de cancer, 10 familii nevoiaşe şi 65 de persoane instituţionalizate. 

Întreaga activitate catehetică se bucură de sprijinul deosebit al d-nelor profesoare de religie Mariana Pop, Rodica Vele, Reghina Tomai, Cristina Ciceu și Natalia Pop. 

Activitatea social-filantropică

De-a lungul anilor în parohie au avut loc activități sociale concretizate în: colectarea de bani pentru persoanele care au suferit pagube materiale (inundații, incendii ale caselor, accidente), colectarea de alimente pentru familiile nevoiașe din parohie, oferirea de cadouri pentru copii de sărbători, sprijinirea a 3 familii în  refacerea caselor distruse de incendii sprijinirea financiară a unor persoane grav bolnave sau cu boli incurabile, colectarea de bani pentru Fondul Central Misionar și pentru Filantropia etc. 

Pentru intensificarea și diversificarea activităților social-filantropice parohia a înființat Asociația pentru Filantropie, Educație și Dezvoltare Comunitară prin intermediul căreia își desfășoară o parte dintre activitățile social-filantropice. Pentru a sprijini activitățile terapeutice desfășurate de Asociația Autism Baia Mare, în perioada 2010-2018, parohia a pus la dispoziția copiilor cu această afecțiune, în mod gratuit, un spațiu potrivit.

Activitatea culturală

Parohia „Înălțarea Domnului” a fost implicată de-a lungul timpului într-o varietate de activități cultural-religioase, dezvoltând relații de colaborare cu toate instituțiile cultuale și cu cele de învățământ locale. Împreună cu copiii de la școlile lăpușene și cu credincioșii parohiei au fost realizate: lecții interactive cu o tematică specifică vârstei, seri duhovnicești și conferințe (Pr. Nicolae Tănase, Pr. Ioan Bizău, Pr. Teofil Pârăian, Pr. Valer Bel, Dr. Felderean Mirela, Dr. Ferenț Ionuț, Dr. Tămășan Anca etc.), sesiuni de comunicări în parteneriat cu elevi de la școli din alte localități, spectacole de colinde și obiceiuri din Țara Lăpușului, icoane pentru toate sălile de clasă, revista Tabera Creștină „Dragoste și Prietenie” (4 numere), dialoguri spirituale, biblioteca parohială „Dr. Vasile Stan”, colectarea a peste 3.500 de volume pentru bibliotecă, înființarea și administrarea unui site al parohiei (www.parohiaortodoxainaltareadomnului.ro ), participări la emisiuni radio și TV (Axa TV Baia Mare, Trinitas TV, Radio Renașterea, Radio Lumina), publicarea unei cărți intitulate „7 cuvântări despre familie” cuprinzând și o variantă audio (CD), organizarea unui spectacol de muzică folclorică susținut de Casandra Hauși și Nicolae Pițiș („Doina – Horea lungă – Cântec arhaic românesc”), suportarea tuturor cheltuielilor de editare a unui CD audio cu muzică folclorică tradițională intitulat „Doina” în interpretarea Casandrei Hauși și a lui Nicolae Pițiș, 

Pr. Florin Stan a fost în anul 2012 realizatorul a 20 de ediții ale emisiunii Dialoguri Spirituale la Orizont TV din Tg. Lăpuș. De asemenea, a reușit să publice de-a lungul activității sale pastorale 5 studii autor unic (în Studii Teologice, Studia Universitatis Babeș-Bolyai), 26 de articole în reviste diferite (Renașterea, Graiul Bisericii Noastre, Itinerarii, Gazeta de Religie și Spiritualitate etc.) și 2 studii cu colectiv de autori, iar în anul 2013 a susținut teza de doctorat intitulată „Cercetare și strategie misionar-pastorală în Biserica Ortodoxă Română contemporană” la disciplina Misiologie în cadrul Facultății de Teologie din Cluj-Napoca.

Activitatea administrativ-edilitară

Biserica Parohiei Ortodoxe „Înălțarea Domnului” din Tg. Lăpuș este o construcție nouă, edificată între anii 2004 – 2010 și finisată interior și exterior între anii 2011 – 2023. Aceasta a fost realizată în plan trilobat cu abside laterale circulare, cu bolți semicirculare și naos cu turlă centrală susținută pe pandantivi, având o înălțime de 26 m., o lungime de 30 m. și o lățime de 18,75 m în zona absidelor, respectiv 13 m. la pronaos. În părțile laterale ale altarului se află două încăperi direct dependente de acesta: proscomidiarul și diaconiconul. Pe lângă cupola impunătoare, cu o largă deschidere (7 m.), biserica deține și 2 turnuri angajate care adăpostesc clopotele. Acestea au fost confecționate în Austria, la Innsbruck.

 Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară, iar cele două turnuri au fost realizate în formă de calotă. Întregul acoperiș a fost realizat cu șarpantă de lemn acopoperită cu tablă de cupru. Arhitectura bisericii reprezintă o dezvoltare a elementelor arhitecturii bisericești românești de inspirație bizantină specifice bisericii Curtea Veche (cea mai veche biserică din Bucureşti), bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Argeş şi bisericii mănăstirii Cozia.

O realizare importantă pentru parohie este și achiziționarea unui teren de 0,80 ha în jurul bisericii ceea ce va permite amenajarea întregului spațiu potrivit cu arhitectura și nevoile bisericești. Nu în ultimul rând au fost obținute o serie de proprietăți care au aparținut Parohiei Ortodoxe din Tg. Lăpuș și care au fost confiscate în perioada regimului comunist. 

Pentru diversele realizări pastorale Pr. Florin Stan a fost distins de-a lungul timpului cu mai multe distincții: 

• Ordinul „Nicolae Steinhardt” pentru activitate deosebită în aria cultural-educațională († IUSTIN, Episcopul Ortodox al Maramureșului și Sătmarului, Tg. Lăpuș, 9 iulie 2023)
• Diploma omagială „Sf. Împărați Constantin și Elena” pentru lucrarea deosebită desfășurată cu copiii în cadrul proiectului  Alege Școala († DANIEL, Patriarhul României – București, 24 iulie 2013 );
• Distincţia „Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României“ (†DANIEL, Patriarhul României – Sibiu, 3 septembrie 2009);
• Titlul de iconom stavrofor pentru activitatea deosebită în parohie, cu dreptul de a purta cruce pectorală († IUSTIN, arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului – Tg. Lăpuș, 2013) 
• Titlul de iconom pentru activitatea deosebită din parohie, cu drept de a purta brâu roşu († IUSTINIAN, Episcopul Ortodox al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului – Tg. Lăpuș, 2007).