Istoricul comunităţii parohiale

Oraşul Tăuţii-Măgherăuş a fost până nu demult o comună suburbană a Municipiului Baia Mare,  aşezată la nord-vest de acesta, la o distanţă de aproximativ 9 km, pe şoseaua naţională Baia Mare – Satu Mare, drumul european E 58. Are în structura lui următoarele localităţi: Tăuţii-Măgherăuş, Ulmoasa, Băiţa, Nistru, Buşag, Merişor şi Bozânta Mare. Localitatea Tăuţii-Măgherăuş de azi a rezultat din unificarea a două localităţi: Tăuţii de Jos şi Măgherăuş, separate prin podul Băiţa.

Cele mai vechi date despre existenţa unei aşezări omeneşti cu numele de „Măgherăuşul Mare” datează din secolul al XIV-lea, iar în secolul al XV-lea este amintit „Măgherăuşul Mic”. Prin urmare, aşezarea mai târziu cunoscută sub denumirea de Măgherăuş este rezultatul unirii celor două: „Măgherăuşul Mic” şi „Măgherăuşul Mare”. În 1424 apare scris Monyaros, iar în 1490 Mogyaros, ceea ce ne determină să fim de acord cu unele afirmaţii că ar fi avut numele de la „Alunişul unguresc Mogyaros”. Documentele menţionează că era „posesion olakalis”, deci posesiune a românilor sau aşezare a românilor.

Istoricul bisericii parohiale

Parohia Măgherăuş a fost filie a Parohiei Ortodoxe Tăuţii de Jos până în anul 1997, când a devenit parohie de sine stătătoare. De pe o pisanie foarte veche, păstrată pe zidul exterior al lăcaşului de cult, aflăm că la 1818 s-a început construcţia actualei biserici din piatră cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, la anul 1830 ridicându-se turnul şi bolta după un plan tip sală, dreptunghiular, cu dimensiunile de 19m x 7m. Absida altarului este semicirculară decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a edificiului este situat un turn adosat navei, cu şarpantă în formă de bulb, adăpostind două clopote. Între anii 1961-1968, sub îndrumarea preotului de atunci, Costin Adrian, s-a făcut o amplă renovare, iar la data de 27 iulie 1969 lăcaşul a fost sfinţit de către I.P.S. Teofil Herineanu, Arhiepiscopul de atunci al Vadului Feleacului şi Clujului. 

 În paralel cu aceste lucrări ce au vizat biserica, s-a construit altarul de vară între anii 2007-2008 de către meşterul popular Pop Vasile, pardoseala de către Hedeş Aurel şi pictura icoanelor de către pictorul Pascariu Mihai. Acesta a fost sfinţit în anul 2008  de către I.P.S. Justinian Chira.

În Anul Domnului 2010 s-a ridicat crucea de pe Dura în memoria Neamului Românesc, în timpul Arhipăstoririi I.P.S. Justinian Chira şi P.S. Iustin Sigheteanu, de către credincioşii Parohiei Ortodoxe Române Măgherăuş.           

Mai recent, între anii 2011-2016, biserica s-a tencuit şi pictat în tehnica frescă, în întregime de către pictorul Filip Ioan Macarie.

Vechiul iconostas a fost înlocuit cu unul nou, cioplit în stejar masiv, lucrare executată de către sculptorul Viorel Mihiş din localitatea Baba – Târgul Lăpuş.

S-a consolidat biserica prin construirea unui zid de rezistenţă perimetral din beton armat. Faţadele edificiului au fost recondiţionate, iar tabla de pe acoperiş, turn şi lumânărar a fost revopsită.

În data de 17 iulie, anul Mântuirii 2016, în duminica a IV-a după Rusalii, s-a resfinţit după toată rânduiala Bisericii de Răsărit, aşezându-se cu sfinţenie în Sfânta Masă, Sfintele Moaşte şi Hrisovul, de către Înaltpreasfinţitul Dr. Andrei Andreicuţ, Mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi de către Preasfinţitul Părinte Dr. Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului. Cu această ocazie Preasfinţia Sa a dăruit bisericii şi cel de-al doilea hram: “Sfântul Martir Antim Ivireanu”.

Casa parohială, construită din vaiog şi cărămidă, a fost întabulată de primul paroh, Pr. Conf. Univ. Dr. Ştefan Pomian, şi renovată complet în anul 2005, în timpul păstoririi Pr. Chânţa Ioan-Alexandru.

În patrimoniul parohiei se află o veche icoană împărătească (din secolul XVIII). Ea a fost recondiţionată şi astăzi stă aşezată pe Sfânta Masă de Altar.

De când a devenit parohie de sine stătătoare, comunitatea a fost păstorită de către preoţii: Pr. Ştefan Pomian (1997-2003) şi Pr. Chânţa Ioan-Alexandru (2003 – prezent)

Cântăreţul remarcat de comunitate este Florian Oiegaş (1997 – prezent), iar epitropul este Zaharie Vasile (2003 – prezent).

Cimitirele

În număr de două, poartă denumiri consacrate de comunitate astfel:

„Cimitirul Mare” şi „Cimitirul dintre biserici”, ambele siuate la o distanţă de aproximativ 1000 m de la biserică spre localitatea Băiţa, iar celălalt, spre Baia Mare. De asemenea, Parohia Măgherăuş administrează Capela mortuară construită în anul 2007 de către Primăria Oraşului Tăuţii Măgherăuş. 

Activităţi culturale şi filantropice în trecut

Biblioteca parohială este situată în casa parohială şi deţine un număr de aproximativ 300 de titluri.

Activităţile pastoral-misionare catehetice şi culturale cuprind: cercuri catehetice pentru copii în cadrul programelor naţionale: „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”; concert anual de colinde, concert de pricesne şi scenete religioase cu copiii în perioada Postului Crăciunului. Toate aceste programe se defăşoară la iniţiativa preotului paroh Chânţa Ioan-Alexandru secondat de preoteasa Cosmina Chânţa.

Surse bibliografice

Crâncău, Emil, Toponimia şi antroponimia localităţii Tăuţii-Măgherăuş – judeţul Maramureş, Editura Enesis, Baia Mare, 2011

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Suciu, Coriolan – Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Edit. Academiei R.S.R, București 1967-1968

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

www.tautiimagheraus.ro

Istoricul comunităţii parohiale

Aşezată la N-V de oraşul Baia Nare, la cca 10 km și 220 m altitudine este  amintită în monografia Dr. Schonherr Gy. “Emlekezete”, publicată în anul 1910, la Budapesta, unde se relatează că în anul 1216 valea ce trece prin Tăuţii de Jos se numea “Mist”.

În anul 1440 aşezarea a fost distrusă în întregime din cauze necunoscute. Pentru reînfiinţarea şi întărirea ei, diferiţi proprietari ai satului printre care banul de Medieşul Aurit au acordat diplome în care sunt trecute o serie de privilegii din care amintim: locuitorii acestei aşezări să se bucure de toate privilegiile de care se bucurau locuitorii oraşului Baia-Mare,  dreptul de a-şi alege juraţi și primar, pentru cei care-şi vor construi case și se vor coloniza aici , scutiri de dări de la 3-12 ani.

În anul 1609 satul a fost din nou distrus, iar proprietarul de atunci, Bathori Gabor, mai adaugă și alte privilegii la cele existente pentru cei care l-au repopulat. În anul 1647 Oraşul Tăuţii de Jos se declară republică independentă. În anul 1660 localitatea se bucură de atenţia principelui Ardealului, Racokzi, a lui Leopold I regent al Austriei, în1667 a lui Gabriel Bethlem, diplomă ce s-a păstrat în arhiva Parohiei Ortodoxe, în present, la Arhivele Statului.

Oraşul Tăuţii-Măgherăuş a fost până nu demult o comună suburbană a Municipiului Baia Mare, aşezată la nord-vest de acesta, la o distanţă de aproximativ 9 km, pe DE 58,  şoseaua naţională C1, Baia Mare – Satu Mare. Are în structura lui următoarele localităţi: Tăuţii-Măgherăuş, Ulmoasa, Băiţa, Nistru, Buşag, Merişor şi Bozânta Mare. Localitatea Tăuţii-Măgherăuş de azi a rezultat din unificarea a două localităţi: Tăuţii de Jos şi Măgherăuş, separate prin podul Băiţa.

Documentele vechi relatează că valea ce trece prin localitate poartă numele „Mist”, denumire ce se păstrează până azi şi că, în urma persecuţiilor ce au avut loc, o parte din participanţii la mişcarea husită s-ar fi refugiat pe aceste locuri, unde, s-au stabilit, întemeind aşezarea „Toutfalu” de la numele lor „Tuotok” adică Tăuţii „slovaci”. Prima menţiune se face în 1440, dar tot vechile documente menţionează Thothfalm 1490-1491 – villa olachalis – sat românesc.

Istoricul bisericii parohiale

În ceea ce priveşte viaţa religioasă, putem afirma, fără să greşim, că ea a fost practicată aici din cele mai vechi timpuri. Pe temelia bisericii vechi care a fost distrusă odata cu satul în anul 1440, s-a construit o altă biserică ce a funcţionat până în anul 1764 când a ars. S-a construit apoi o biserică mai mică în cimitir, ce a dăinuit până în anul 1846, când s-a zidit actuala biserică cu hramul ”Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”, prin contribuţia credincioşilor români şi a grofului Karoly de Careii Mari, cel care a donat şi clopotul mare. Celelalte clopote au fost aduse de la biserica ce a ars în anul 1746 . Suportul clopotelor din turn a fost executat de către meşterii Alexa Jentea si Mitru Mureşan, în anul 1844. În acelaşi an s-a executat şi iconostasul prin contribuţia credincioşilor şi a lui Gavril Filip, iar pictura a fost executată de pictorul Princ Schiller din Viena, preot paroh fiind Ioan Pop. În anul 1888 biserica a fost reparată.

Între anii 1927-1928 biserica a fost rezidită şi extinsă în forma actuală, arhitect fiind profesorul I. Sonea din Bucuresti. Lăcaşul a fost ridicat după un plan tip sală, dreptunghiular, cu dimensiunile de 25m x 12m. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este prevăzut cu două mici abside poligonale laterale şi este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a edificiului se găseşte un turn angajat navei, cu şarpantă în formă de bulb. Biserica a fost pictată de către pictorul Alexandru Ziffer din Baia-Mare, în anul 1947.  Începând cu anul 1982 s-au început lucrări ample de renovare a tencuielii exterioare, a zugrăvelilor interioare, a băncilor din biserică şi a lambriurilor care îmbracă biserica în interior, preot paroh fiind Iuga Augustin. Tot atunci a fost schimbat acoperişul bisericii şi turnului, s-a renovat clădirea vechii şcoli confesionale, s-a renovat în întregime biserica din Parohia filie Măgherăuş şi s-a construit o casă parohială nouă din temelie. Menţionăm că din anul 1987 nu s-au mai executat nici un fel de lucrări la structurile de rezistenţă a bisericii, la fundaţii sau la turn, în afară de mici lucrări de întreţinere.

Ansamblul arhitectural al bisericii mai cuprinde o Turn Clopotniţă  P+2E realizată în anii 2011-2014, care adăposteşte 3 clopote noi şi o trapeză – prăznicar, renovată şi ea între anii 2011-2014.

Casa parohială, construită din cărămidă între anii 1982-1987, a fost ridicată în timpul păstoririi preotului Iuga Augustin. A fost renovată ulterior în mai multe rânduri de către actualul paroh Iuga Ovidiu.

Parohia Tăuţii de Jos a fost păstorită de-a lungul anilor de către următorii preoţi cunoscuţi cu anii de păstorire: Pr. Ioan Pop (1844-1888); Pr. Daniel Palfi (1888), apoi preoţii Vasile Pogăciaş, Vasile Brehaiţa şi Costin Adrian Sobolu, a căror perioade de păstorire nu se cunosc cu exactitate, urmând după ei Pr. Augustin Iuga (1976-1995) şi Pr. Ovidiu Iuga (1995 – prezent). Cântăreţul remarcat de comunitate a fost Balaj Mihai (1950-1995), dirijor şi fondator al corului parohiei, iar epitropul a fost Gheorghe Ceteraş (1970-1990).

Între anii 2016-2024 am efectuat următoarele: construire Altar de vară şi Lumânărar; datorită faptului că Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” Tăuţii de Jos este Monument Istoric COD LMI MM-II-m-B-04776, s-a întocmit documentaţia necesară pentru a primi sprijin financiar având ca scop „Reabilitarea Bisericii Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil Tăuţii de Jos” pe care am depus-o la „Compania Naţională de Investiţii” in anul 2021, pentru care am primit Aviz favorabil” cu numarul 40021/04.07.2023; renovarare interior-exterior a Casei Parohiale; în anii 2019-2022 s-a executat Consolidarea structurii de rezistenţă la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, prin sprijin financiar obţinut de la  Secretariatul de Stat pentru Culte; Sfânta Masă Altar şi Proscomidiar; extindere Capela Mortuară în cimitir.

Cimitirele

Avem un număr de două cimitire care sunt situate, unul, la aprox 800 m nord de  biserică şi nu are nici o denumire consacrată de comunitate, iar celălalt, în curtea bisericii, şi sunt deservite ambele de o modernă Capelă Mortuară construită în anul 2008.

Activităţi culturale şi filantropice

Corul mixt, pe patru voci al bisericii, a fost înfiinţat în anul 1950 de către profesorul şi dirijorul Mihai Balaj, sub bagheta căruia a avut o rodnică activitate culturală de-a lungul anilor. În anul 2010 se reînnoieşte corul primind şi numele de Corul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, care a fost iniţiat de părintele Marius Lazăr (Ucu) şi dirijat de către doamna profesor Larisa Lazăr. Din anul 2015 şi până în prezent corul este dirijat de către doamna Mihaela Ghişa – absolventă a Școlii Populare de Artă din Baia Mare.

În anul 2019 s-a înfiinţat Asociaţia Tinerilor Ortodocşi „Sfântul Mina” Tăuţii de Jos.

Activităţile pastoral-misionare catehetice şi culturale cuprind: pelerinaje anuale pentru membri comunităţii parohiale, cercuri catehetice pentru copii în cadrul programelor naţionale: „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”; concert anual de colinde şi de pricesne. În perioada Postului Mare, în fiecare vineri, întreaga comunitate serveşte ”Masa Creştină”, o agapă frăţească, precedată de slujba Acatistului Mântuitorului Iisus Hristos sau a Canonului cel Mare. Toate aceste programe se defăşoară la iniţiativa preotului paroh Ovidiu Iuga secondat de preoteasa ec. Aurora Iuga.

Începând cu anul 1995, preotul Iuga Ovidiu Ioan, cu binecuvântarea şi sub îndrumarea Preasfinţitului Părinte Iustin, Episcopul Ortodox al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, cu largul sprijin al credincioşilor şi al Consiliului Parohial pornesc ample lucrări de restaurare şi consolidare a patrimoniului vechi, precum şi zidirea de noi construcţii necesare bunului mers al vieţii parohiale. Între anii 2001-2015, s-a mai realizat: construirea unui Prăznicar lângă cimitir; introducerea gazului în biserică, prăznicar şi în casa parohială; împrejmuirea bisericii, prăznicarului, clopotniţei, casei parohiale, anexelor şi grădinii.

Surse bibliografice

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului – Situația confesională a populației din Protopopiatul Ortodox Român Baia Mare, conform Institutului Național de Statistică

Suciu, Coriolan – Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Edit. Academiei R.S.R, București 1967-1968

Crâncău, Emil, Toponimia şi antroponimia localităţii Tăuţii-Măgherăuş – judeţul Maramureş, Editura Enesis, Baia Mare, 2011

Iuga, Augustin,  Istoric biserică, – preot (1937- 2007)

Protopopiatul Baia Mare, Monografie-Album, Editura Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, Baia Mare, 2015

www.protopopiatul-baia-mare.ro

www.tautiimagheraus.ro

Istoricul comunităţii parohiale

S-a înființat o nouă parohie în anul 2016, arondându-se 500 de suflete, pr. paroh fiind Mic Aurelian Romulus

Istoricul bisericii parohiale

S-a pus piatra de temelie în anul 2016, la data de 28 mai, de către Preasfințitul Părinte Iustin Episcop Ortodox Român al Maramureșului și Sătmarului, iar mai apoi, în anul 2018, s-au început lucrările la biserica de zid. În prezent se lucrează la tencuirea interioară a bisericii. S-a realizat și instalația electrică.

Cimitirele

În număr de două, se află situate aproximativ 1 km de biserică situatie la cele 2 extremități ale parohiei: unul spre partea de către Cicârlău și unul către Baia Mare.

Activităţi culturale şi filantropice

Anual se organizează concerte de pricesne în postul Paștelui și de colinzi în postul Nașterii Domnului.

Date de contact

Facebook: “Parohia Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”

Surse bibliografice

1. www.protopopiatul-baia-mare.ro