Mesajul Preasfințitului Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului adresat Preasfințitului Părinte Episcop Iustin, cu ocazia împlinirii a 8 ani de la întronizarea în demnitatea de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului

Ziua de azi, a treia zi de Crăciun, zi în care îl cinstim pe primul martir al Bisericii lui Hristos, pe Sfântul Arhidiacon Ștefan, este, pentru Episcopia noastră, un moment de aducere-aminte, o întoarcere într-un timp apropiat nouă, timp pe care l-am trăit în mod plenar în ziua în care Preasfințitul Iustin a fost întronizat ca succesor al vrednicului de pomenire Arhiepiscop Iustinian, ca părinte al părinților și al dreptcredincioșilor creștini din Episcopia Maramureșului și Sătmarului.

Ne-am bucurat și atunci – în urmă cu opt ani – , ne bucurăm și astăzi. Ne bucurăm pentru faptul că timpul este cel care evidențiază frumoasele virtuți, calitățile și dimensiunea umană a unei personalități, precum și lucrarea ei sacramentală, teologică, culturală și administrativă. Viața Bisericii nu este doar Tabor și Înviere, ci și pustiu al Carantaniei, ținut al Gherghesenilor, grădină Ghetsimani și Golgotă. În acest sens, cuvântul Sfântului Apostol Pavel, din Epistola către Efeseni, ne spune lămurit că, în lupta sa pe cale, episcopul năzuiește a dobândi „gândul lui Hristos”, prin care și în numele Căruia va găsi răspuns pentru lucrarea sa îndreptată spre oameni: „Stați deci tari, având mijlocul vostru încins cu adevărul și îmbrăcându-vă cu platoșa dreptății. Și încălțați picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia păcii. În toate luați pavăza credinței, cu care veți putea să stingeți toate săgețile cele arzătoare ale vicleanului. Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu” (Efeseni 6, 14-17).

Așadar, „sabia Duhului” este cuvântul lui Dumnezeu, armă pe care o mânuiește episcopul în războiul la care-l cheamă Hristos. Bătălia noastră este dusă în condiții cu totul inegale, paradoxale am spune. Căci nu îndrăznim a lupta cu foc și cu sabie. Singura noastră armă este iubirea, chiar și pentru vrăjmaș – și mai ales pentru ei: „Iar Eu vă zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc” (Matei 5, 44). Unicul război în care suntem angajați este, într-adevăr, un război sfânt: războiul sfânt al iubirii de oameni. Căci noi nu suntem chemați a ne lupta cu semenii noștri, ci cu vrăjmașul cel de pe urmă al neamului omenesc, care este „moartea”: „Vrăjmașul cel din urmă, care va fi nimicit, este moartea” (I Corinteni 15, 26). Lupta noastră este pentru învierea de obște. Iar în acest context, arhieria, „înțeleasă ca o stare a împărtășirii de Dumnezeu”, este crucea și bucuria celui chemat la această slujire.

Îl rugăm pe Dumnezeu, a Cărui „făptură suntem, zidiți în Hristos Iisus spre fapte bune” (Efeseni 2, 10), să îl întărească și să îl binecuvinteze pe părintele nostru duhovnicesc, pe Preasfințitul Iustin, cu sănătate deplină, cu pace și liniște sufletească. Iar, prin cuvintele unei rugăciuni folosite de Biserica primelor veacuri, grăim și noi, într-un astfel de moment, cu frică de Dumnezeu și cu nădejde de mântuire: „Dăruiește, Cunoscătorule al inimilor, Doamne, robului tău acesta, pe care l-ai ales episcop, puterea de a păstori, în numele Tău, sfânta Ta turmă și, ca arhiereu, să Te slujească, slujind fără prihană ziua și noaptea, și înduplecând Fața Ta, să strângă mulțimea credincioșilor și să Îți aducă Ție darurile Sfintei Tale Biserici. Dăruiește-i acestuia, Stăpâne Atotțiitorule, prin Hristosul Tău, părtășia Sfântului Duh, ca să aibă puterea de a ierta păcatele, după porunca Ta, să transmită preoția, așa cum ai poruncit, «să ierte fiecare legătură a păcatului», după puterea pe care ai dat-o Apostolilor. Să fie el bineplăcut Ție, cu blândețe și cu inimă curată, aducându-Ți în chip neschimbat, fără pată și în chip desăvârșit, Jertfa curată și fără de sânge, pe care ai rânduit-o prin Hristos, Taina Legământului celui Nou, ca dar întru miros de bună mireasmă, prin Fiul Tău Cel Sfânt, Iisus Hristos, Dumnezeul și Mântuitorul nostru, prin care noi slavă Îți înălțăm, cinste și închinăciune, împreună și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii nesfârșiți”.

Întru mulți și binecuvântați ani! † TIMOTEI SĂTMĂREANUL Arhiereu Vicar 27 decembrie 2024